Cătălin Predoiu. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Cătălin Predoiu, cunoscut ca Mr.Schengen, a evidențiat concluzia favorabilă din Raportul Comisiei Europene privind statul de drept, care arată că legile justiției au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Ministrul interimar de Interne a amintit că Ministerul Justiției a susținut încă din 2010 introducerea unui mecanism de evaluare aplicabil tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, pe baza unor standarde comune.
Cătălin Predoiu: Ministerul Justiției a susținut încă din 2010 instituirea unui astfel de mecanism
Cătălin Predoiu a reacționat după publicarea Raportului Comisiei Europene privind statul de drept în România și a amintit că Ministerul Justiției a susținut, încă din anul 2010, introducerea unui mecanism comun de evaluare pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.
„A fost publicat Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România. Ministerul Justiției a susținut încă din 2010 instituirea unui astfel de mecanism de evaluare pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, având la bază standarde comune și aplicabile în mod egal tuturor. Citez din fraza de deschidere a raportului: „În România, legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.”, a scris Cătălin Predoiu pe rețelele de socizalizare
Progrese în sistemul judiciar, dar și probleme rămase nerezolvate
Raportul privind statul de drept pe 2026, publicat în urmă cu o săptămână de Comisia Europeană, arată că România a continuat aplicarea reformelor din domeniul justiției și a făcut progrese în ceea ce privește eficiența sistemului judiciar. În același timp, documentul arată că autoritățile nu au adoptat măsuri pentru întărirea independenței procurorilor de rang înalt. Comisia semnalează și vulnerabilități în combaterea corupției, transparența declarațiilor de avere, libertatea presei și modul în care sunt adoptate legile.
„În România, legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar”, arată Comisia Europeană în rezumatul raportului.
Executivul european menționează însă că analiza unor probleme referitoare la sistemul judiciar, apărute în spațiul public, a fost întreruptă după o hotărâre a instanței supreme.
„Un proces de reflecție cu privire la diverse preocupări legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție”.
Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com
Comisia semnalează presiuni asupra unor magistrați
Raportul consemnează că numirile în funcțiile de procurori de rang înalt au fost realizate în urma unor proceduri de selecție. Cu toate acestea, Comisia constată că nu au fost adoptate măsuri suplimentare pentru protejarea independenței acestora.
„Nu s-au luat încă măsuri pentru consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, și nici pentru organizarea și funcționarea poliției judiciare”.
Documentul atrage atenția și asupra presiunilor resimțite de unii magistrați în interiorul sistemului judiciar.
„Unii magistrați continuă să resimtă presiuni nejustificate din interiorul sistemului judiciar și s-au înregistrat cazuri în care judecătorii au fost recuzați pentru că intenționau să sesizeze instanțele europene cu privire la anumite cauze”, notează Comisia.
Recomandările Comisiei Europene pentru România
Comisia Europeană recomandă autorităților române să continue analizarea modului în care sunt aplicate legile justiției și să ia măsuri pentru îmbunătățirea eficienței și a guvernanței sistemului judiciar. Executivul european cere și „intensificarea activității legislative de consolidare a garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și organizarea și funcționarea poliției judiciare”.
În domeniul combaterii corupției, România trebuie să introducă reguli referitoare la activitățile de lobby desfășurate în legătură cu parlamentarii, să întărească normele privind conflictele de interese și declarațiile de avere și să asigure funcționarea eficientă a sistemului de integritate.
În privința presei, Comisia recomandă creșterea transparenței finanțării mass-media și întărirea independenței editoriale. Raportul solicită și limitarea utilizării procedurilor de urgență în procesul legislativ, precum și organizarea unor consultări publice reale înainte de adoptarea actelor normative.
Recomandările noastre
