Evenimentul istoric
Câtă suveranitate mai are România în Uniunea Europeană. Ioan Aurel Pop explică miza reală
Ioan Aurel Pop. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a cedat o parte din prerogativele sale odată cu integrarea în structurile internaționale, însă adevărata miză este modul în care statul își apără interesele și identitatea în interiorul Uniunii Europene, consideră istoricul Ioan Aurel Pop. Invitat în emisiunea „Evenimentul Istoric”, moderată de Dan Andronic, acesta a vorbit despre diferența dintre patriotism, suveranism și suveranitate și despre nevoia unei elite politice capabile să negocieze pentru România.
Discuția a pornit chiar de la termenul „suveranism”, pe care istoricul îl consideră relativ nou în spațiul public românesc.
„Mie îmi place termenul de suveranitate, cu asta am fost obișnuit de-a lungul vieții mele de istoric. Dar suveranismul e o noutate pe care mi-e foarte greu să o definesc”, a spus Ioan Aurel Pop.
În schimb, patriotismul are, potrivit acestuia, o semnificație mult mai veche.
„Patriotismul ar însemna, după mine, dragostea față de locul de obârșie, de naștere, de viață. De viață nu numai a ta, ci și a înaintașilor tăi”, a explicat istoricul.
România a cedat o parte din suveranitate
Dan Andronic a ridicat problema poziției României ca membru NATO și al Uniunii Europene și a întrebat în ce măsură se mai poate vorbi despre suveranitate într-un sistem în care unele prerogative sunt exercitate în comun. Ioan Aurel Pop a admis că aderarea la organizațiile internaționale a presupus o cedare parțială de suveranitate.
„Noi, intrând în aceste organisme numite internaționale, am cedat o parte din suveranitate. Discuția pe care o poartă specialiștii, politologii și oamenii politici este cât am cedat. Numai că la noi preocuparea nu e serioasă”, a declarat acesta.
Istoricul a comparat abordarea României cu cea adoptată de alte state din Europa Centrală și de Est.
„Repet, problema e cât acceptăm din legislația europeană că ni se cuvine și cât nu. Cât devenim obiecte și cât rămânem subiecți internaționali”, a spus Ioan Aurel Pop.
Cine apără interesele României la Bruxelles
În opinia istoricului, apartenența la Uniunea Europeană nu elimină nevoia ca fiecare stat să își apere propriile interese.
„În orice țară care face parte din UE e nevoie de o elită politică responsabilă la Ministerul de Externe”, a spus Ioan Aurel Pop.
El a susținut că România are nevoie de specialiști care să poată analiza atât legislația internă, cât și deciziile europene.
„E nevoie de experți, de specialiști care să cunoască legislația internă și legislația internațională, să vadă unde se potrivesc și unde nu, să vadă care directive, legi de la Strasbourg și de la Bruxelles, să zicem hotărâri ale Consiliului European, se potrivesc sau nu se potrivesc cu noi și pe care trebuie să le acceptăm și pe care nu”, a afirmat istoricul.
Concluzia sa a fost critică: „Din păcate, nu există o elită responsabilă.”
Dan Andronic și Ioan Aurel Pop. Sursă foto: captură video
Experiența diplomatică, înlocuită de numiri politice
Ioan Aurel Pop a vorbit și despre modul în care era construită în trecut o carieră diplomatică.
„Ca să devii ambasador trebuia să petreci vreo 10-12 ani în Ministerul de Externe”, a spus istoricul. Potrivit acestuia, un diplomat trebuia să urce treptat în sistem și să acumuleze experiență înainte de a ajunge să reprezinte România la nivel înalt. „Meseria de ambasador e grea. Și nu poate oricine care e intelectual, s-a înscris într-un partid și a ajuns pe funcție să fie ambasador”, a afirmat Ioan Aurel Pop.
Istoricul a respins ideea că apartenența la Uniunea Europeană ar trebui să conducă la dispariția identităților naționale.
„Națiunile compun Uniunea Europeană. Nu se poate să credem pe cei care ne spun că națiunile sunt o piedică în calea Uniunii Europene, pentru că e ca și cum ai spune că un copac e o piedică în existența pădurii”, a declarat Ioan Aurel Pop.
El a amintit că România a căutat de-a lungul istoriei alianțe tocmai pentru că statele de dimensiuni mai mici au nevoie de sisteme de securitate și cooperare.
„Noi suntem o națiune mică. Niciodată n-am trăit în această parte de Europă lăsați în voia sorții, că întotdeauna domnii noștri și pe urmă șefii de stat au căutat câte o alianță”, a spus istoricul.
În viziunea lui Ioan Aurel Pop, problema nu este apartenența României la UE sau NATO, ci capacitatea celor care reprezintă țara de a negocia, de a pune întrebări și de a apăra interesele naționale în interiorul acestor structuri.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
Recomandările noastre
