Cursul oficial a depăşit, ieri, nivelul de 4,6 lei/euro. Deprecierea şi inflaţia au anulat orice creştere salarială din acest an.

Leul a început o nouă săptămână cu stângul. BNR a anunţat noi minime istorice: 4,6009 lei/euro şi 3,7999 lei/dolar. În total, de la începutul acestui an şi până în prezent, moneda naţională s-a depreciat cu peste 6% faţă de euro, în condiţiile în care zlotul polonez a crescut cu 6%, iar forintul maghiar s-a apreciat cu 8,5%.

Deşi datele statistice oficiale indică o creştere a salariului mediu net al românilor cu 4,29%, evoluţia defavorabilă a cursului şi inflaţia au anulat orice venit suplimentar.

Astfel, nivelul de trai al românului mediu a scăzut, de la începutul acestui an şi până în prezent, cu 3,42%, potrivit calculelor EVZ, bazate pe cele mai recente date privind evoluţia salariului mediu net, a inflaţiei şi a cursului de schimb de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi Banca Naţională a României (BNR). În lipsa impactului cursului valutar, românii s-ar fi bucurat de un nivel de trai ceva mai bun. Mai exact, românii ar fi simţit o creştere salarială reală de 2,64%.

De menţionat că cea mai puternică depreciere a venit din luna mai încoace, adică de la venirea lui Victor Ponta la cârma guvernului. De la începutul lunii mai şi până în prezent, leul s-a depreciat cu aproape 4,3%.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Nivelul la care a ajuns cotaţia euro/leu îi ajută pe unii şi îi afectează pe alţii, spun analiştii economici.

"Nu nivelul în sine al cursului este o problemă, ci volatilitatea, viteza cu care se depreciază leul, ce indică incertitudine şi erodarea rapidă a interesului investitorilor străni în România", comentează economistul Florin Cîţu. Potrivit acestuia, în prezent, BNR nu poate interveni în piaţă, deoarece anul acesta trebuie să plătească o parte din datoria către FMI.

Acesta este de părere că "nu există limită" pentru depreciere, menţionând că un nivel de 5 lei/euro reprezintă "următoarea ţintă". Potrivit lui Cîţu, în asemenea situaţii, economiile se ajustează. Cum anume? De exemplu, persoanele care trebuie să dea mai mulţi bani la rată fie vor tăia din cheltuieli, fie vor încerca să negocieze cu angajatorii să le dea salarii mai mari, spune economistul citat.

"Avem o economie slabă, o politică proastă şi nu avem cum să avem o monedă puternică", spune acesta, iar situaţia va continua şi după referendum, deoarece ne vom confrunta în continuare cu instabilitate fie că va continua lupta dintre preşedinte şi premier, fie că va începe campania pentru alegerile prezidenţiale.

Practic, în acest moment, leul este în bătaia a două nenorociri. Pe de o parte, avem criza europeană care se înrăutăţeşte pe zi ce trece şi care va ajunge la o rupere a euro, în opinia lui Cîţu. Pe de altă parte, avem instabilitatea politică din România, care face şi ca performanţa leului să fie mult mai slabă faţă de monedele din regiune.

Care sunt avantajele deprecierii leului

Chiar dacă li s-a redus activitatea din cauza scăderii activităţii în UE, exportatorii sunt cei care profită de pe urma deprecierii leului, ei devenind mai competitivi în afara ţării.

Doru Lionăchescu, partener principal al casei de investiţii Capital Partners, vede partea plină a paharului: "din perspectivă macroeconomică, faptul că BNR lasă cursul să floteze liber va ajuta România să câştige la capitolul competitivitate", în condiţiile în care devalorizarea monedei unei ţări o face mai atractivă pentru investitori. Mai mult decât atât, Lionăchescu este de părere că "dinamica accelerată a cursului se datorează unei schimbări de paradigmă a BNR" de a nu mai interveni în piaţă.

Însă, din păcate, în acest caz tensiunea politică îi face pe investitori nervoşi, astfel încât această recuperare de competitivitate nu ne ajută cu nimic. Doru Lionăchescu s-a declarat convins că "trăim o perioadă îndelungată de volatilitate a cursului din cauza situaţiei politice a României şi din cauza nesiguranţei Europei".

El nu se aşteaptă însă să vedem creşterea şomajului sau falimente de întreprinderi din cauza deprecierii leului. "În schimb, ne poate creşte şomajul din cauza politicilor pe care le ia guvernul", afirmă şeful Capital Partners. Acesta afirmă că nu crede că, pentru o ţară ca România, soluţia de revenire la creştere economică poate veni de la un guvern de stânga.