„Întâlnire cu un necunoscut”, un jurnal pe două voci, şi „Nimic”, o colecţie de „antipoezie”, au pricinuit ambuteiaje umane la târgul de carte.

„M-am gândit cum să fac să trag discursul în care este vizată viaţa fiecăruia dintre noi la nivelul înţelegerii generale”, a declarat Gabriel Liiceanu la lansarea de sâmbătă a volumului „Întâlnire cu un necunoscut” (Humanitas), adăugând: „Cei care te atacă spunând că nu faci decât un act de impudoare şi că institui indiscreţia ca formă de comunicare sunt răuvoitori. (...) Tot ce este spus în nume propriu, până la urmă, îi priveşte”. Directorul Editurii Humanitas a afirmat şi că e sătul de ipocrizia filosofiei şi că „este normal ca un filosof neipocrit să încerce să-şi dezgolească sufletul în beneficiul tuturor”.

Alături de Gabriel Liiceanu, la lansare au vorbit Vlad Zografi şi Vlad Russo. La acelaşi stand, Denisa Comănescu, director Hu manitas Fiction, scriitoarea Rodica Binder, agentul literar Simona Kessler, traducătorul Alexandru Şahighian şi scriitorul Mircea Cărtărescu au prezentat volumul „Leagănul respiraţiei”, de Herta Müller, câştigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură din 2009.

Autorul „Orbitorului” a subliniat că prozatoarea „e una dintre acele figuri din mitologia greacă, femeie şi instanţă morală în acelaşi timp”. De altfel, după cum a anunţat Denisa Comănescu, scriitoarea va veni la Bucureşti pe 27 şi 28 septembrie: va susţine, la Ateneul Român din Capitală, o conferinţă, o lectură publică, dar şi un dialog cu Gabriel Liiceanu şi va lansa volumul „Călătorie într-un picior”.

Înghesuială la „Nimic”

„Nici o operă nu este completă fără negarea ei. (...) Într-un fel, «Nimic» este cea mai nimicitoare critică a poeziei mele care se poate face. «Nimic» este o antipoezie a mea, o antipoezie optzecistă, luarea mea înapoi a poeziei pe care am scris-o timp de 10 ani, în Cenaclul de luni, alături de colegii mei (...). La un anumit moment, am simţit că nu mai pot şi nu mai trebuie să scriu poezie de acel fel. Mai mult decât atât, am simţit nevoia de a o îndepărta din mintea mea pentru totdeauna. Şi atunci am căutat o formulă care să şteargă ca un burete această poezie la fel cum din două raze de lumină care se întâlnesc se naşte întunericul”, a subliniat Mircea Cărtărescu la lansarea volumului de poeme „Nimic”, întâmpinat cu entuziasm de publicul care s-a înghesuit apoi să ia autografe.

Despre narcotice şi cultură

Standul Polirom a găzduit sâmbătă întâlnirea publicului cu eseistul Andrei Oişteanu, a cărui carte, „Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură”, a fost „prefaţată” de Mircea Cărtărescu şi de Marius Chivu.

„Orice scriitor care-şi lansează o carte este o victimă a societăţii, care îl va adula sau lapida în mod ritual (...). Mi-e frică mai mult de succcesul facil al cărţii, de succesul la «noi, cei din spatele blocurilor»”, a spus Oişteanu.

Chestiunea patriei

Duminică, tot la standul Polirom, publicul s-a putut întâlni cu Vladimir Tismăneanu, Neagu Djuvara şi Sandra Pralong, ultima fiind coordonatoarea volumului „De ce m-am întors în România”, care include texte semnate, printre alţii, de Sorin Alexandrescu, Ion Vianu, Leonard Doroftei, Gheorghe Zamfir, principesa Margareta, Mariana Nicolesco.

„Motivaţia plecării se regăseşte în tema reîntoarcerii la toţi cei care semnează în această carte”, crede Vladimir Tismăneanu, aflat el însuşi printre cei care au fost cooptaţi la antologie.

De altfel, politologul, după ce a participat la lansarea cărţii „Făgăduinţa politicii”, de Hannah Arendt (colecţia Zeitgeist a Editurii Humanitas), alături de Cătălin Avramescu şi Mihnea Berindei, a prezentat sâmbătă, la standul Editurii Curtea Veche, volumele „Prezentul trecutului recent” (coordonatori: Lavinia Stan şi Lucian Turcescu) şi „Religie şi politică în România postcomunistă.

De pe băncile şcolii în închisorile comuniste”, de Lăcrămioara Stoenescu, „Apărarea libertăţii”, de Ioan Stanomir, şi „Principalele curente ale marxismului. Vârsta de aur”, de Leszek Kolakowski.