Ancheta DNA în cazul mai multor judecători de la instanţa supremă dezvăluie relaţiile "nepotrivite" dintre avocaţi, afacerişti şi magistraţi.

În ciuda asigurărilor primite din partea şefilor justiţiei că lucrurile merg într-o direcţie bună, recentele descinderi ale procurorilor la domiciliul a două judecătoare de la instanţa supremă întăresc percepţia că sistemul este vulnerabil la tentaţiile de orice fel. Ultimele evenimente ne demonstrează că inamovibilitatea atât de dragă judecătorilor nu este decât un paravan, în cazul unora unii dintre ei, pentru luarea de şpăgi mărunte. Cauzele neîncrederii Dosarele Bârsan şi Voicu - Costiniu de la Înalta Curte ne demonstrează că prea puţine lucruri s-au schimbat în ultima "haltă" a justiţiei. Promovările netransparente la această instanţă, prieteniile omniprezente judecători - avocaţi, fascinaţia unor judecători pentru zona politică şi, nu în ultimul rând, hotărârile definitive dar profund ideologice ale unor magistraţi, constituie tot atâtea explicaţii pentru nivelul de încredere al populaţiei în justiţie, încredere care a ajuns la 30%. Verificate de CSM Judecătoarele Gabriela Bârsan şi Iuliana Puşoiu sunt verificate de inspecţia Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), după ce au fost acuzate de procurorii DNA de săvârşirea unor fapte de corupţie.

Cele două au fost puse, vineri, sub acuzare de procurori, după ce au fost audiate la DNA şi locuinţele le-au fost percheziţionate. Bârsan este bănuită că ar fi primit mai mai multe cadouri sub formă de bijuterii, o excursie în Indonezia şi cazare gratis pentru fiul ei, aflat la studii la Paris. Mituitorul ar fi omul de afaceri Gabriel Chiriac, care are mai multe procese pe rolul secţiei de Contencios Administrativ a Înaltei Curţi, unde şefă este Bârsan. Totodată, aceasta este soţia lui Corneliu Bârsan, judecător la CEDO. Puşoiu ar fi primit şi ea în dar o excursie exotică, plus bijuterii, pentru a da soluţii favorabile în cazul aceluiaşi om de afaceri. Ancheta procurorilor vizează modul de soluţionare a unui dosar aflat la secţia amintită, prin care Chiriac a obţinut câştig de cauză în procesul cu ANAF. L-au scăpat de datorie Firmele lui Chiriac se judecă cu mai multe instituţii la instanţa supremă, însă în mod deosebit atrage atenţia un litigiu cu ANAF, câştigat la secţia condusă de Bârsan. În 2008, fiscul susţinea că una din firmele lui Chiriac este datoare statului cu 3,6 milioane de lei. Înalta Curte nu a fost de acord cu ANAF, suspendând executarea. Apărătorii lui Chiriac sunt asociaţii casei de avocatură Gherbovan & Silinescu. Mita ar fi ajuns la cele două judecătoare prin intermediul avocatei Claudia Gherbovan Silinescu, fiica fostului general SIE Tudor Constantin Silinescu. Ea a fost audiată, vineri, mai bine de patru ore, într-un final fiind acuzată de cumpărare de influenţă. În perioada 1984 - 1996 a fost judecătoare, într-un timp fiind colegă cu Gabriela Bârsan la Tribunalul Bucureşti. În 1999 a fost scoasă de sub urmărire penală într-un dosar privind adopţiile ilegale. Cercetări extinse

Ancheta este departe de a se finaliza, existând informaţii că unul din cei patru magistraţi care au dreptul de a aprobat interceptarea telefoanelor pe mandatele de siguranţă naţională, ar fi atenţionat- o pe judecătoarea Bârsan că este monitorizată. În următoarele zile, sunt aşteptaţi la DNA pentru a oferi explicaţii şi alţi magistraţi de la instanţa amintită. Astfel, urmează ca în vizorul procurorilor să intre Alina Corbu şi Niculae Măniguţiu. Prima este de puţină vreme judecător la Înalta Curte, promovând pe ultima sută de metri a "vechiului" CSM, dirijat de Dan Lupaşcu şi Lidia Bărbulescu.

În ciuda a numeroase critici venite din partea colegilor magis traţi, Corbu a susţinut un simulacru de interviu în plenul CSM şi a fost numită în funcţia de judecător la secţia Contencios Administrativ. Înainte a ocupat postul de secretar general al Consiliului. În noiembrie anul trecut, Corbu şi-a exprimat intenţia de a reveni pe funcţia de secretar general al CSM, însă, fără nicio explicaţie, două luni mai târziu şi-a retras candidatura. DECLARAŢII DE AVERE Salariile judecătorilor cercetaţi

•  Gabriela Bârsan a încasat, în ultimul an fiscal, un salariu de 163.000 de lei, adică 13.500 de lei net pe lună. Judecătoarea deţine, împreună cu familia, două locuinţe în Snagov şi Ilfov, trei autoturisme de lux, 450.000 de lei şi 170.000 de euro. Soţul câştigă anual 220.000 euro pentru funcţia de judecător al CEDO

• Iuliana Puşoiu a încasat în 2008, atunci când şi-a declarat ultima dată averea, 172.659 de lei, salariul anual, inclusiv "drepturi salariale restante", adică 14.300 de lei/lună. Are un teren în Bucureşti şi datorii de 27.000 de euro.

• Alina Corbu a încasat, în ultimul an fiscal, 163.000 de lei, atât de la CSM , cât şi de la Înalta Curte. Lunar, judecătoarea Corbu primeşte un salariu de 13.600 de lei. Are un apartament în Bucureşti şi datorii la bancă de 200.000 de franci elveţieni.

• Niculae Măniguţiu a primit, în 2008, un salariu de 168.346 de lei. Pe lună, magistratul încasează 14.000 de lei. Deţine două apartamente în Bucureşti şi Sibiu, plus o casă de vacanţă, aproximativ 220.000 de lei în conturi bancare şi datorii de 40.000 euro. Soţia sa este procuror DIICOT la Sibiu.

• Florin Costiniu avea un salariu anual, înainte de pensionare, de 215.000 de lei. A declarat un apartament în Bucureşti.

• Cristian Jipa avea un salariu de 104.000 de lei, înainte de pensionare.

CONTROVERSE Cu largul concurs al politicienilor, numirea judecătorilor la ÎCCJ a fost blocată, în timp ce un nou caz Voicu zguduie cea mai prestigioasă instanţă 6 magistraţi de la instanţa supremă au fost acuzaţi de corupţie în ultimii doi ani În urmă cu cinci zile, Senatul a respins proiectul de lege al Ministerului Justiţiei prin care se preconiza ca magistraţii să fie promovaţi la Înalta Curte prin examen şi nu prin interviu, aşa cum se procedează acum. Faţă de această decizie, de- a dreptul iresponsabilă, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi-a exprimat "consternarea", Senatul "dând un semnal clar în sensul că nu îşi doreşte o asemenea procedură transparentă". În plus, "Parlamentul României trebuie să înţeleagă că are obligaţia de a asigura cetăţeanului o instanţă supremă, în care judecătorii să fie aleşi doar potrivit celor mai înalte standarde de competenţă profesională şi integritate. Nu ne mai permitem ca numirea judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să stea sub semnul arbitrariului şi al subiectivismului", declară Uniunea. Acest caz pune într-o lumină extrem de defavorabilă instanţa supremă, după scandalul în care a fost trimis în judecată un alt magistrat, Florin Costiniu, tot pentru presupuse fapte de corupţie. Într-un dosar disjuns este cercetat şi Cristian Jipa, judecător până de curând la aceeaşi instanţă. Cum îi stă bine oricărui judecător chemat să răspundă la întrebările anchetatorilor, cei doi s-au pensionat, încasând un venit lunar de 80% din salariul brut pe ultima lună de activitate. Sute de mii de euro, preţul succesului Senatorul PSD Cătălin Voicu a devenit celebru după ce a fost arestat, în urmă cu un an şi jumătate, după ce ar fi intervenit pe lângă cei doi judecători pentru a obţine decizii favorabile în procesele pe care le avea omul de afaceri Costel Căşuneanu la Înalta Curte. Astfel, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, în calitate de senator a cerut şi primit de la Căşuneanu 200.000 de euro, cu promisiunea că va interveni pe lângă judecătorii aceleaşi secţii de la instanţa supremă în vederea câş tigării procesului. Voicu a vorbit cu Costiniu şi i-a cerut ajutorul. După ce a fost interceptat de DNA şi arestat pentru trei zile, Costiniu a fost trimis în judecată şi s-a pensionat, înainte de a fi cercetat disciplinar de CSM.

Rechizitoriul dosarului dezvăluie legături dintre cel emai bizare dintre politician şi judecători, de la trafic de influenţă la cel mai înalt nivel, până la promisiuni de intervenţie la auto rităţile locale pentru mutarea unui stâlp.