Călin Georgescu și forța rețelelor sociale. Cum s-a schimbat jocul electoral în ultimii ani

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ascensiunea lui Călin Georgescu în contextul alegerile prezidențiale și modul în care rețelele sociale au schimba dinamica unei campanii electorale au fost printre teme abordate în podcastul EVZ.

Dan Andronic, Doina Gradea, Bogdan Comaroni și Octavian Hoandră au analizat fenomenul din perspective diferite, de la algoritmii platformelor până la manipulare și „spirala tăcerii”.

Participanții au vorbit despre TikTok, Telegram, Facebook și Instagram, despre discursul antisistem și despre felul în care un candidat poate ajunge să aibă vizibilitate.

Doina Gradea îl consideră pe Călin Georgescu un lider capabil să coaguleze electoratul

Doina Gradea a susținut că societatea are nevoie de lideri care să poată mobiliza oamenii și a fost întrebată direct de Dan Andronic dacă îl consideră pe Călin Georgescu un astfel de personaj.

„Da, da. Da, categoric. Acum îți vorbesc din punctul de vedere al omului de televiziune, trece sticla, o trece bine de tot. Și este omul care face cel mai mare rating pe TV când apare undeva”, a afirmat Gradea.

Ea a spus că susținătorii lui Georgescu formează o comunitate extrem de activă în mediul online.

„El este pe primul loc, pe locul doi este Victor Ponta, din ce am văzut eu, și face constant audiență”, a afirmat Doina Gradea.

În opinia sa, fenomenul nu se explică exclusiv prin audiență.

„La Călin Georgescu este mai mult decât atât. Are ca o aură, aș putea spune, iar fanii lui sunt, adică se duc după el no matter what, nu contează. Dacă îi vezi în online, eu îi urmăresc și sunt efectiv în stare de absolut orice. Se duc, au filtre, nu știu exact cum fac, dar nu scap de ei dacă spui ceva rău de Călin Georgescu, năvălesc peste tine”, a spus Gradea.

Tiktok inteligenta artificiala. Sursă foto: ChatGPT

Discursul antisistem aduce audiență

Dan Andronic a explicat că succesul unor politicieni în mediul online este legat de discursul antisistem.

„Pentru că vorbesc, au un discurs antisistem”, a spus Andronic.

Doina Gradea a făcut referire, pe lângă Călin Georgescu, și la alți politicieni care au început să atragă mai multă atenție prin discursul public.

„La Victor Ponta este, cum să spun, o libertate de exprimare exersată de el de-a lungul timpului. Proaică este omul care vorbește cel mai liber dintre oamenii politici în acest moment și știe și ce spune”, a afirmat Gradea.

Despre Sorin Grindeanu, ea a remarcat schimbarea discursului public.

„La Sorin Grindeanu, după ce și-a schimbat discursul, adică dă cu pumnul în masă. S-a văzut chestia asta în ultimele două luni, nici nu știu exact când a început să dea în USR. Acolo a fost cotitura (…)”, a spus Doina Gradea.

Dan Andronic explică „spirala tăcerii”

Jurnalistul EVZ a vorbit despre alegerile prezidențiale și despre discrepanțele dintre estimările din sondaje și rezultatul din primul tur.

„A fost și un fenomen de, cum se numește, spirala tăcerii, în care în sondaje lumea nu spunea cu cine votează și atunci nu l-au văzut, nici n-au estimat corect câte voturi dau, cui și de ce. Eu eram la Antena 3 atunci și când am văzut sondajele, când mi-au arătat valurile, de fapt, că pe asta m-a interesat, m-am uitat pe ele și le-am spus în direct, a rămas acolo. Zic: «Vedeți că ăla care e pe locul 1 o să iasă pe locul 3 și ăla care e pe locul 4 o să iasă pe locul 1 sau 2»”, a povestit Dan Andronic.

El a adăugat că estimarea sa s-a bazat pe experiența acumulată în campaniile electorale.

„Le-am explicat: «Dom’le, când un om crește 4-5% pe oră, există niște pași în alegeri. Uitați-vă la dinamica votului. Uitați-vă la ce o să se întâmple»”, a spus jurnalistul.

„Au încercat să manipuleze alegerile și alegerile i-au manipulat pe ei”

Dan Andronic a susținut că Marcel Ciolacu și ceilalți actori politici au greșit atunci când au încercat să își construiască un traseu electoral favorabil, considerând că planurile lor au fost în cele din urmă date peste cap chiar de rezultatul alegerilor.

„Aici a greșit și Ciolacu că a zis că își aranjează un traseu lin, toată lumea a greșit. Deci, de fapt, știți ce s-a întâmplat? Au încercat să manipuleze alegerile și alegerile i-au manipulat pe ei”, a afirmat el.

Bogdan Comaroni a pus sub semnul întrebării și modul în care clasa politică a gestionat situația de după alegeri.

„Dar să știi că momentul, reacția ulterioară, când și-o luat acela, n-au cerut renumărare, n-au cerut fraudare, adică ceva cu care noi, românii, eram tot timpul, la fiecare alegere apăreau. Nu era decizia că va ajunge Georgescu președintele României în acel moment. Dar eu îți spun că s-a întâmplat treaba asta. Eu cred mult mai degrabă că partea accidentală, asta ca la tenis, în care ăștia necomunicând toți l-au dus pe Georgescu în față, părerea mea că a fost mult mai importantă decât reacția așa-zis colectivă”, a afirmat Bogdan Comaroni.

Bogdan Comaroni compară ascensiunea lui Georgescu cu un meci de tenis

Comaroni a explicat printr-o analogie modul în care, în opinia sa, mai multe structuri politice și de influență ar fi putut contribui simultan la creșterea unui candidat, fără să urmărească neapărat același rezultat.

„Ca la tenis, am spus asta, când la jocul de dublu, la un moment dat, dacă dai mingea între cei doi jucători, fiecare crede că va da celălalt și lasă mingea să treacă și faci punct. Așa, fără să-și dea seama că veneau din mai multe structuri și structurile informativ-manipulative și cele care conduc România, inclusiv de afară, fiind structurate pe mai multe paliere, nu și-au dat seama că ei, de fapt, toți descarcă în Georgescu”, a afirmat Comaroni.

Rețelele sociale schimbă regulile jocului politic

Dan Andronic a explicat de ce consideră că modul în care informațiile circulă astăzi este diferit față de perioada în care televiziunea și presa scrisă dominau spațiul public.

„Întotdeauna a fost manipulare. Că a fost manipulare prin televiziune, că a fost manipulare prin presa scrisă, că a fost manipulare… Întotdeauna există. La ora actuală, mijloacele de diseminare a unui mesaj, mă refer la rețelele sociale, ating o masă uriașă de oameni. Și există modalități prin care poți păcăli algoritmii în așa fel încât să ajungi la foarte mulți oameni cu un mesaj, ceea ce înainte nu prea puteai”, a afirmat jurnalistul.