CAB i-a redus pedeapsa lui Sorin Oprescu, după deciziile CCR privind abuzul în serviciu
- Cristi Buș
- 9 octombrie 2025, 13:33

Fostul primar general Sorin Oprescu a obținut o reducere a pedepsei cu un an, după ce Curtea de Apel București a admis cererea sa de revizuire, invocând deciziile CCR privind abuzul în serviciu.
Pedeapsa lui Sorin Oprescu, redusă de magistrați
Fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, a obținut joi o reducere a pedepsei de la 10 ani și 8 luni la 9 ani și 8 luni de închisoare, în urma unei decizii pronunțate de Curtea de Apel București.
Instanța a admis cererea de revizuire formulată de fostul edil, care a invocat deciziile Curții Constituționale privind redefinirea infracțiunii de abuz în serviciu. Judecătorii au constatat că una dintre faptele pentru care Oprescu fusese condamnat a fost între timp dezincriminată.
În consecință, magistrații au anulat condamnarea pentru această faptă și au recalculat pedeapsa finală. Din totalul rămas, urmează să fie scăzută și perioada petrecută de Oprescu în arest preventiv – între septembrie 2015 și ianuarie 2016.
Argumentele fostului edil transmise instanței
Cererea de revizuire a fost formulată în baza articolului 595 din Codul de Procedură Penală, care permite reducerea unei pedepse definitive atunci când intervine o lege penală mai favorabilă sau o decizie a Curții Constituționale cu efecte de dezincriminare.
Fostul edil a susținut că fapta de abuz în serviciu pentru care a fost condamnat nu mai este prevăzută de legea penală, în urma interpretărilor recente ale CCR.
„Am cerut aplicarea deciziilor Curții Constituționale, care au modificat substanțial definiția infracțiunii de abuz în serviciu. Consider că am fost condamnat pentru o faptă care între timp a fost eliminată din sfera penală”, a transmis Sorin Oprescu, potrivit declarațiilor din dosar.
Sorin Oprescu a fost condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv în mai 2022 la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru luare de mită și spălare de bani, într-un dosar instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Potrivit rechizitoriului, fostul primar ar fi primit sume de bani de la funcționari din Primăria Capitalei și de la oameni de afaceri, în schimbul unor contracte preferențiale. Banii ar fi fost direcționați către conturi din străinătate, ascunse prin intermediul unor firme și persoane interpuse.
În momentul pronunțării sentinței definitive, Oprescu a fugit din România și a fost ulterior reținut în Grecia, unde a cerut azil.
Control judiciar în Grecia și posibilitatea extrădării
După mai bine de trei ani de la pronunțarea sentinței, fostul edil se află sub control judiciar pe teritoriul Greciei. În prezent, el așteaptă o nouă decizie a magistraților eleni privind cererea de extrădare formulată de autoritățile române.
Luni, 6 octombrie, Sorin Oprescu a apărut din nou în fața unui judecător din Salonic. Potrivit surselor judiciare citate de presa elenă, acesta a fost plasat sub control judiciar până la o nouă audiere.
Ministrul Justiției din România a declarat anterior că „nu mai există motive legale pentru care Sorin Oprescu să nu fie trimis în țară”, adăugând că România a transmis toate documentele necesare autorităților din Grecia.
Există însă două scenarii posibile: fie Sorin Oprescu își exprimă acordul pentru extrădare, situație în care procedura se încheie rapid, fie contestă decizia, iar instanța elenă va fi nevoită să delibereze.

Foto: Politia Romana
Tentativele anterioare de reducere a pedepsei
Nu este prima dată când Sorin Oprescu încearcă să obțină o reducere a pedepsei. În ultimii doi ani, fostul primar a depus mai multe contestații la instanțele din România, însă toate au fost respinse.
De această dată, decizia Curții de Apel București vine pe fondul noilor interpretări date de Curtea Constituțională privind abuzul în serviciu, o infracțiune care a fost redefinită de mai multe ori în ultimul deceniu.
CCR a stabilit, în mai multe rânduri, că fapta de abuz în serviciu nu poate fi reținută decât dacă prejudiciul produs depășește un anumit prag valoric și dacă acțiunea funcționarului public încalcă în mod expres o lege, ordonanță sau o dispoziție legală.