În spatele acestui miracol stau, deopotrivă, antrenorul Dan Petrescu, un lot de jucători disciplinaţi, dar şi un patron controversat şi, în egală masură, enigmatic, personaj aparte fie doar şi prin faptul că – spre deosebire de alţi conducători de cluburi de la noi – refuză orice apariţie publică, lăsând totodată impresia că are multe de ascuns.

O echipă EVZ a aflat la Coşereni – comuna natală a misteriosului patron de la Unirea – detalii despre copilăria tristă a acestuia şi începutul ascensiunii printre bogaţii României.

Dumitru Bucşaru, misteriosul patron, care a împlinit ieri 48 de ani, a fost asociat de multe ori cu Traian Băsescu.

Bine ascuns în relaţiile cu mediul exterior, Bucşaru este discret inclusiv în relaţiile cu propria echipă, unde nu se amestecă în treaba antrenorilor, fiind respectat de jucători pentru că e parolist în privinţa acordării primelor şi a salariilor.

Un individ bogat şi pe timpul comunismului, dar care a făcut avere şi acum, fără studii superioare (în sat se ştie că ar fi absolvit doar liceul), Bucşaru stăpâneşte la perfecţie meşteşugul supra vieţuirii, făcându-şi loc în pestriţa lume a Ligii I.

EVZ a luat urma celui care conduce din umbră Unirea Urziceni, dar şi un imperiu imobiliar, descoperindu-i secretele.

Despre Bucşaru, în Coşereni se vorbeşte în şoaptă

La 50 de kilometri de Bucureşti, pe şoseaua care duce spre Buzău, printre radare fixe şi lanuri de grâu, se arată Coşereni, o comună cu 8.000 de locuitori. Este localitatea unde s-a născut şi a crescut Dumitru Bucşaru, prosper afacerist şi patron al Unirii Urziceni.

Aşadar, Coşereni: un loc care cadrează cu detaliile clasice ale spaţiului rural românesc: praf gros, multe cârciumi cu beţivii aferenţi, mici depozite cu materiale de construcţii şi paznicii lor, iar la tot pasul – bătrâni care-şi fac de lucru prin curţi.

Toţi ştiu să-ţi spună cum să ajungi la casa în care a locuit, până la 18 ani, Dumitru Bucşaru, cel mai „ajuns” bărbat din comună. Mitică Bucşaru, băiatul lui nea Gheorghe Bucşaru, este însă un om despre care se vorbeşte în şoaptă. Unii spun că a furat, alţii că ar fi muncit pe brânci.

Copilăria – răsfăţatul familiei

Sofia Bucşaru (64 de ani), una dintre mătuşile magnatului ialomiţean, ne-a arătat curtea în care se zbenguia pe vremuri micuţul Mitică şi unde el petrecea mai mult timp chiar decât în ograda părinţilor: „Aici, la mine în curte, Mitică bătea mingea toată ziua. Aici a crescut… La fel arăta curtea şi atunci, doar că pe timpurile acelea nu aveam atâtea găini şi nici atâţia snopi de coceni prin bătătură. Curtea era goală, n-aveam mare lucru prin ea. Erau vremuri grele… Mitică era un năzdrăvan. Odată eram la câmp, unde cultivam tutun, iar el a început din senin să se tăvălească prin noroi. A început să mănânce pământ, fiindcă nu-l băga nimeni în seamă! «Ţapule, potoleştete! », îi spuneam eu. A fost un copil retras. Şi aşa a rămas şi când s-a făcut mare. A fost un om închis în el. Nu bea, nu fuma, dar îi plăceau cartofii uscaţi (n.r. – prăjiţi). Şi acum, înainte să vină acasă, îi spune mamei să-i pregătească tigaia pentru cartofi”.

Rudele spun că Dumitru Bucşaru a fost puternic marcat de faptul că tatăl său, Gheorghe, era nevoit să se ascundă cu lunile de securiştii care urmăreau să-i confişte averea.


DESCHISĂ. Mătuşa Sofia şi bătătura în care a crescut actualul om de afaceri
Foto: Octavian Cocoloş

„Taică-său se ascundea cu lunile, că avea bani mulţi”

Descurcăreţ şi avid de bani într-o vreme când regimul comunist nu permitea înavuţirea, Gheorghe Bucşaru a ajuns să facă puşcărie în două rânduri.

„O dată l-au prins cu lână, a doua oară – nu mai ştiu cu ce. Pe vremea aia nu aveai voie să deţii nimic, să vinzi – nici atât. Era unul, Sima, care-l tot urmărea. Gheorghe se ascundea cu lunile, pentru că avea bani mulţi. Se pitea pe la rude… În fiecare zi mergea la altcineva, ca să nu-l prindă. Norocul lui că avea rude multe. Avea patru fraţi. Neamul Bucşarilor este mare în Coşereni”, ne-a relatat mătuşa, privind ghiduş.

„Scotea bani din vânzarea sobelor pe care tot el le făcea, avea şi un atelier de tâmplărie, ridica garduri din ciment… Se descurca bine. Se fac 18 ani de când a murit Gheorghe. Mitică a fost marcat de tot ce i s-a întâmplat lui Gheorghe”, ne-a mai povestit Sofia Bucşaru.

"A slăbit mult de tot la puşcărie. A intrat acolo pentru ce intrase şi taică-său… Acolo a învăţat el ce şi cum."
– Sofia Bucşaru, mătuşa patronului de la Unirea Urziceni


IDEE NĂSTRUŞNICĂ

A vrut să-i facă piscină mamei de 74 de ani!

Ca să ajungi la casa părinţilor lui Dumitru Bucşaru (unde acum locuieşte doar mama, Chiriaca, în vârstă de 74 de ani) trebuie să şerpuieşti printre gropile unui drum neasfaltat. Casa are ziduri înalte, care lasă să se zărească o instalaţie de aer condiţionat şi geamurile termopan. „Bucşaru dorea să-i facă mamei sale piscină în curte! A învăţat-o să nu dea drumul la poartă oricui şi să nu discute cu nimeni. E o femeie mai ciudată. Zona de drum din faţa casei sale n-a fost asfaltată fiindcă satul e condus de un primar PSD, iar Dumitru Bucşaru e cu PDL”, ne spune un domn care deţine un magazin peste drum, „la şosea”.

Dumitru Bucşaru s-a mişcat de-a lungul timpului într-un triunghi politic deschis de opţiunea străbunicului său, care a fost primar liberal în Coşereni.

CHEAG DIN TRECUT

„Am fost neam de chiaburi, am avut bunici şi străbunici cu bani!”

Un văr de-al lui Dumitru spune că neamul Bucşarilor s-a lăfăit mereu în bani. „Am fost neam de chiaburi! Am avut bunici şi străbunici cu bani”, spune ruda patronului, care refuză să-şi facă public numele. „Dumitru Bucşaru avea şi înainte bani, dar nu ştia lumea. Aşa se explică faptul că şi acum are bani. Un om care a avut bani atunci, e normal să fie bogat şi acum. Mitică s-a ridicat cu afaceri în construcţii. Prima firmă şi-a făcut-o în 1990. S-a speculat că e prieten cu Traian Băsescu. A avut un singur contract cu CFR-ul. De-atunci n-a mai luat niciun contract de acest gen. Bileţelul în care Băsescu făcea referile la vărul meu i-a făcut numai probleme. Cât despre colaborarea lui cu Securitatea… Sunt prostii”.

Un mecanic auto din Coşereni ştie şi el cum s-a ridicat Bucşaru: „A făcut toate benzinăriile din jurul Urziceniului şi a adus primele termopane în oraş. A restaurat clădiri şi blocuri din zonă, apoi a luat lucrări şi în Bucureşti. La început avea doi angajaţi, dintre care unul era paznic! Se spune că ar avea sau că are legături cu «băieţii cu ochi albaştri», dar noi nu ştim prea multe. Lumea vorbeşte…”.

CA SĂ AJUNGĂ CU LIMUZINA

„A asfaltat strada până la cimitir”

Gura satului vorbeşte că tatăl patronului de la Urziceni se ascundea prin beciuri, nu doar pe la rude. „A stat 11 luni în pământ, pitit într-o pivniţă! Era un beci. N-a văzut lumina zilei în perioada aia. Acolo s-a şi îmbolnăvit de cancer la prostată”, ne spune un bătrân fără dinţi, care se autodescrie „mafiotul din Coşereni” şi bea cot la cot cu fostul poştaş al satului.

Tinereţea – la 18 ani conducea o Dacie neagră

Bucşaru senior a murit la puţin timp după Revoluţie. „Are cea mai mare cruce din cimitirul satului. Pentru că nu putea ajunge cu maşi na la mormântul tatălui, Dumitru Bucşaru a asfaltat drumul de coastă care duce la cimitir, după ce s-a îmbogăţit”, ne spune un localnic, fotbalist în echipa comunei.

Dumitru Bucşaru s-a însurat devreme, înainte de a face armata. Asta pentru că era chipeş, avea bani şi, cel mai important, deţinea o Dacie neagră. În vechiul regim, Dacii negre aveau doar securiştii, şmecherii şi preoţii. „Taică-său i-a cumpărat maşina. Mitică avea şi el bani, că lucra cu ăl bătrân de la 18 ani. A făcut liceul la Urziceni şi după aia nu s-a mai dus la facultate. S-a luat cu treabă şi făcea bani. Fetele se uitau după el, că era flăcău ca lumea. S-a însurat devreme”, mai spune mătuşa Sofia.

Acum, Dacia neagră e istorie. Maşina pe care o conduce în 2009 e tot neagră, dar are altă marcă. E o limuzină Bentley.

Prima căsnicie a lui Bucşaru n-a durat. S-a despărţit de prima lui soţie, cu care are două fiice. „Fetele lui din prima căsătorie sunt acum de măritat, au fiecare peste 20 de ani. Una are, parcă, 25 de ani, iar cealaltă – 20. Mitică s-a recăsătorit cu o doctoriţă, cu care are un băiat şi o fată. Sunt în clasa întâi şi a doua”.

Mitică, la puşcărie

Este greu să scoţi ceva de la oamenii din Coşereni în ceea ce priveşte viaţa lui Bucşaru. Toţi se feresc să vorbească. Râmâne întrebarea: de unde a început ascensiunea lui Dumitru Bucşaru? „Din puşcărie”, recunosc, cu sinceritate, rudele acestuia. Înainte de 1989, Bucşaru a stat 11 luni la închisoare. „A slăbit mult de tot atunci. L-au eliberat la Revoluţie”, povesteşte Sofia Bucşaru. „A intrat acolo pentru ce intrase şi taică-său… Acolo a învăţat el ce şi cum”.

Ieşit din puşcărie, imediat după Revoluţie, Bucşaru şi-a deschis o firmă de construcţii, a cum părat terenuri şi foste CAP-uri. Pe locul unei foste Cooperative Agricole de Producţie a „trântit”, acum vreun deceniu, o bază sportivă ultramodernă. A fost primul pas către titlu al unei echipe care la acea vreme se chinuia prin Liga a II-a.

"Am făcut închisoare pentru manoperă necuvenită. Muncitorii mei câştigau foarte bine, de aceea s-au sesizat «organele»", a recunoscut ieri, în exclusivitate pentru EVZ,  Dumitru Bucşaru, care evită insistent apariţiile în presă şi la televizor.

"Nu am apărut până acum şi m-aţi găsit voi la finalul campionatului? Nu am nimic de ascuns, dar nu-mi place să apar în presă şi la televizor. Asta e tot."
– Dumitru Bucşaru, patronul Unirii Urziceni


„BILEŢEL” DE MILIARDE

Rugămintea lui Băsescu pentru păgubitul Bucşaru

Acum patru ani, traiectoria financiară a lui Dumitru Bucşaru a ajuns chiar în curtea Palatului Cotroceni. În 2005, Bucşaru i-a solicitat preşedintelui Traian Băsescu ajutorul pentru recuperarea unei datorii de peste 110 miliarde de lei vechi de la o companie a statului.

Doleanţa a fost tranşată de preşedinte cu un mesaj adresat direct lui Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor de atunci. Bucşaru şi-a recuperat datoria. Într-un memoriu adresat lui Traian Băsescu, afaceristul se plângea că Art Construcţii Prest ’92, firma sa, a executat lucrări în beneficiul Companiei Naţionale C.F.R SA, dar că societatea „nu şi-a onorat datoria”.

La doar o lună, preşedintele a reacţionat printr-un mesaj scris pentru ministrul transporturilor: „D-le Ministru Dobre. Rog analizaţi şi rezolvare legală”. De altfel, Dumitru Bucşaru este cunoscut ca un abonat la contractele pe bani publici. Direct sau „ascuns” în spatele fiicelor sale, el controlează mai multe companii, de-a lungul timpului devenind unul dintre afaceriştii înscrişi pe orbita cuplului Udrea – Cocoş.

„Nu l-am văzut niciodată pe Traian Băsescu faţă în faţă. Acel memoriu pe care l-am trimis preşedintelui a fost făcut în disperare de cauză. Şi nu am fost plătit doar eu după acel «bileţel», ci toate firmele care au avut contracte cu CFR-ul au fost plătite în aceeaşi zi. S-a mai zis că sunt prieten cu Dorin Cocoş, parcă aş trăi în pustiu şi ar fi ceva extraordinar dacă mă împrietenesc cu cineva. Nu am nimic de ascuns!”, ne-a declarat ieri Bucşaru. (Liviana Rotaru)

Citiţi şi:

Unirea Urziceni – Steaua, un meci cât un campionat