Ultima lovitură. Guvernul Bolojan demis schimbă regulile pentru desemnarea judecătorului României la CJUE. Probleme de transparență și limite constituționale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În ședința din 27 august 2026, Guvernul României a aprobat, printr-un memorandum, o nouă procedura pentru desemnarea candidatului național la funcția de judecător al CJUE.

Miza acestui demers este una de o importanță strategică majoră: actualul mandat al judecătorului român expiră pe 6 octombrie 2027, iar noul reprezentant urmează să fie numit pentru un mandat de sase ani.

Desemnarea judecătorului României la CJUE, ultima lovitură a  lui Ilie Bolojan

Numirea finală se va face de comun acord de către guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, după o evaluare riguroasă a Comitetului prevăzut de articolul 255 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

Totuși, decizia executivului a ridicat numeroase semne de întrebare în spațiul public.

Ministerul Justiției a admis că noua metodologie respectă doar „în ansamblu” tiparele procedurilor de selecție folosite anterior. Respectiv din 2020 pentru CJUE și 2021 pentru Tribunalul Uniunii Europene.

Ceea ce indică o schimbare deliberată a regulilor și a configurației mecanismelor precedente.

Reguli noi, adoptate fără transparență și justificare publică

Cea mai acută problemă semnalată este absența totală a unei justificări publice pentru modificarea regulamentului. În 2020, o procedură similară fusese de asemenea aprobată prin memorandum, stabilind un precedent clar de lucru. Cu toate acestea, în 2026, Guvernul a optat pentru rescrierea procedurii fără a oferi o analiză comparativă între vechile și noile norme.

Mai mult, Ministerul Justiției nu a pus proiectul în dezbatere publică prealabilă. Comunicarea oficială a urmat abia după aprobarea memorandumului în ședința de Guvern, limitându-se la descrierea în termeni generali a mecanismului de selecție și a calendarului.

Acest deficit de transparență este amplificat de precizarea Ministerului conform căreia dreptul Uniunii Europene nu impune o anumită procedură națională, ceea ce subliniază că schimbarea regulilor este o opțiune strict politică și instituțională a autorităților române, care ar fi necesitat o explicare publică amănunțită.

Excluderea actorilor din justiție de la consultări

Un alt aspect controversat este legat de consultările inter-instituționale. În comunicatul oficial, Ministerul Justiției menționează expres că proiectul a fost elaborat exclusiv „prin consultarea Ministerului Afacerilor Externe”.

Din informațiile disponibile publicului nu reiese că ar fi fost solicitate opiniile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Această abordare contrastează puternic cu practica anterioară. De exemplu, în selecția din anul 2021 pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, UNBR a fost implicată direct în mecanismul procedural, profesia de avocat având un rol instituțional activ recunoscut.

Eliminarea actorilor cheie din justiție din faza de redactare a regulilor concursului naște semne de întrebare asupra obiectivității noului proces.

Vulnerabilitatea constituțională a deciziei unui Guvern demis

Dincolo de lipsa de transparență, validitatea demersului se lovește de un obstacol constituțional major: Guvernul care a aprobat noul memorandum este un cabinet demis, mandatul său luând sfârșit la 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură.

Potrivit articolului 110, alineatul (4) din Constituția României, un guvern demis are dreptul să îndeplinească „numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice”.

Limitele acestei „administrări curente” au fost clar trasate de CCR prin Decizia nr. 885 din 17 august 2026. Publicată în Monitorul Oficial exact în ziua ședinței de guvern, 27 august 2026.

Curtea a statuat clar că un executiv demis nu are competența de a promova „politici noi” sau instrumente noi de politică publică, nici măcar în situația în care există un termen sau o obligație europeană presantă.

Ultima lovitură a lui Bolojan

Astfel, deși obligația europeană de a trimite o candidatură către Secretariatul General al Consiliului UE (până la finalul lunii noiembrie 2026) este incontestabilă, decizia de a refuza aplicarea regulilor vechi și de a rescrie o procedură cu mize uriașe pe șase ani nu poate fi catalogată drept o simplă „administrare a treburilor publice”.

Prin adoptarea noii metodologii fără publicitate prealabilă, guvernul demis angajează statul român pe termen lung, depășindu-și prerogativele constituționale și lăsând deschisă problema legitimității procesului de desemnare a viitorului judecător român la CJUE.