Chemat miercuri la referendum, electoratul din Olanda a spus „Nu” unei legi care abilita serviciile secrete să supravegheze în masă trafi cului pe internet.

Supranumită „legea pescuitului” de către oponenții săi, legea promovată de guvernul premierului Mark Rutte ar fi permis serviciilor secrete să instaleze aparatură pentru supraveghere capabilă să acopere o întreagă regiune geografică sau o cale de comunicații, să stocheze informațiile pentru trei ani și să le dea serviciilor secrete, scrie Reuters.

După numărătoarea a 89% dintre voturi, joi, scorul era de 48,8% NU față de 47,3% DA. Legea supravegherii a fost aprobată de ambele Camere ale Parlamentului, iar guvernul condus de premierul Rutte a făcut o campanie intensă pentru a determina un vot pozitiv din partea populației.

El a susținut că legea este necesară pentru combaterea terorismului, oferind o explicație paradoxală: „Nu este vorba că țara noastră nu este sigură, dar această lege o va face și mai sigură.”

 

Al treilea „NU” anti-sistem spus de olandezi

Deși referendumul de miercuri este doar consultativ, Rutte, pentru care respingerea legii este o înfrângere usturătoare, a promis că va lua „foarte în serios” rezultatul votului. Dacă numărătoarea finală va confirma respingerea legii (ceea ce este aproape o certitudine), ar fi cel de-al treilea NU exprimat de olandezi într-un referendum, după dezaprobarea asocierii Uniunii Europene cu Ucraina, în 2015, și refuzul Constituției UE în 2005.

Un exit-poll al televiziunii naționale NOS a anunțat aprobarea referendumului.

Grupul pentru drepturile digitale Bits of Freedom a somat guvernul să reconsidere legea. „Alegătorii au transmis un semnal clar”, a declarat directorul Hans de Zwart. „Legea nu este suficient de bună și necesită îmbunătățiri fundamentale.”

Bits of Freedom a făcut campanie pentru respingerea legii, afirmând că pune în pericol violarea informațiilor private.

 

Euroscepticii câștigă teren

Referendumul a fost organizat simultan cu alegerile locale din Olanda. Acestea au fost câștigate de ecologiști (GroenLinks), care au obținut între altele primăriile orașelor Amsterdam și Utrecht. Laburiștii și progresiștii (ambele, formațiuni de stânga) au înregistrat înfrângeri în majoritatea orașelor mari, în timp ce partidul liberal (VVD) al premierului Rutte a înregistrat o ușoară creștere. În ceea ce privește formațiunea eurosceptică și anti-imigranți a lui Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV), acesta a reușit să-și extindă influența în plan local. Reprezentat în consiliile din Haga și Alkmaar, înainte de alegeri, a obținut locuri și în consiliile municipale din Rotterdam și Utrecht, plus în alte 28 de municipalități.