Bucurestenii sunt prezentati, nu de ieri, de azi, drept niste "Mitici", lucru care pare a produce mare satisfactie in Transilvania, unde bascalia regateana aduce a neseriozitate, a lucru de mantuiala.
In excelenta sa carte "Istoria betiei la romani", Mircea Balan face o descriere monumentala a acelui Mitica, personaj caragialesc: "Smecherasul de Bucuresti, o pramatie infumurata, un potlogar dublat de un hot si un mitocan cu ifose, jalnic, penibil si discreditat chiar de la aparitie, de fapt un avort al "miselului", al "craiului"". Iar observatia este iarasi pertinenta: "Mitica e un betiv, dar nu pe banii lui, ci ai altora, adica ai fraierilor".
Atotstiutori si autoproclamati smecheri si isteti, multi "Mitici" au reprezentat cartea de vizita a unei Capitale care are pe departe alte valori autentice si reprezentative. Totusi, Mircea Balan stie sa faca distinctie intre "lumea buna" bucuresteana si masa aceea de Mitici, venita de undeva din mahalaua proaspat imbogatita. Superficiali, trancanitori si trandavi, acesti Mitici au distrus imaginea bucuresteanului decent, serios, cu apucaturi bune.
Cred ca oameni din fiecare regiune a Romaniei sufera, uneori, de un infantilism al superioritatii. Banatenii-s fruncea, ardelenii se recomanda cei mai seriosi romani, basarabenii cei mai religiosi si iubitori de limba materna, oltenii drept cei mai isteti, moldovenii cei mai cei... Nu-i mai pun la socoteala pe bucuresteni care declara arogant ca "ora exacta se da in Capitala". Nationalismul acesta regional, mandria asta locala aduce a ceva tribal, daca nu cumva ascunde un complex de inferioritate.
Zicea cineva, pe buna dreptate, ca fiecare generatie de romani a avut "Miticii" pe care i-a meritat. "Miticii" de azi sunt cei pe care-i meritam. Odinioara stalp de cafenea si frantuzit pana-n unghii, contemporanul Mitica e un semidoct agresiv, cu butic si masina de firma.
Nu sunt de acord cu cei care urasc Bucurestiul, pentru ca de cele mai multe ori logica lor aduce a schizofrenie. Urasc Capitala, dar vin sa-si faca studiile aici, injura pe toate drumurile orasul lui Bucur, dar isi cumpara locuinte tot aici. Oricat l-ar diaboliza, Bucurestiul are o fascinatie, atrage ca un magnet... Daca tot il urati, strig si eu precum Gerula: "Ce cautati, ma, in Bucurestiul meu?".