Evenimentul Zilei > EVZ Special > Bătăliile interetnice care au zguduit România
Bătăliile interetnice care au zguduit România

Bătăliile interetnice care au zguduit România

Conflictul din sudul Bulgariei, extins şi în alte localităţi din ţara vecină, aminteşte de evenimente similare din România. În 1993, la Hădăreni apărea primul caz mediatizat după Revoluţie.

Duminică, 25 septembrie, la ora 16.00, locuitorii satului Katuniţa din sudul Bulgariei s-au răsculat împotriva "Ţarului Kiro", liderul unui clan de romi. "Ţarul", după numele lui real Kiril Raşkov, căldărar din România, s-a trezit cu o mulţime furioasă în faţa vilei sale care nu a pierdut vremea şi i-a incendiat proprietatea.
Revolta bulgarilor din Katuniţa vine după ce nepotul "Ţarului" a călcat cu maşina doi locuitori din sat. Dar, de fapt, ascunde o agitaţie mocnită de ani de zile. Răbufnirea violentă de la nivelul micii localităţi s-a extins cu ecou, scoţând la iveală tensiunile interetnice, în mai multe localităţi înregistrându-se ieri conflicte.
La nord de Dunăre, seria de bătăi dintre etnicii romi şi conaţionalii români sau maghiari, înregistrată după 1989, creionează un portret similar. Ştirile cu bătăi între romi şi jandarmi, între săteni români sau maghiari şi minoritatea romă nu mai sunt, de ani de zile, cazuri izolate.
Începând cu mult-discutatul "caz Hădăreni" şi continuând cu conflictele din Craiova, România a fost adesea sursă pentru dezbaterea pe subiectul lipsei de toleranţă dintre comunităţi.
De la ceartă, la răscoală
Hădăreni, septembrie 1993. Pe 20 ale lunii, trei romi, Mircea Zoltan şi fraţii Rapa Lupian Lăcătuş şi Aurel Pardalian Lăcătuş, au început să se certe cu Gligor Cheţan, un etnic român, la barul din localitatea mureşeană. De la înjurătură până la o bătaie în toată regula a fost doar un pas. Pentru Gligor a intervenit fiul său, Crăciun. În mijlocul haosului, băiatul a fost ucis. Imediat, speriaţi, romii s-au ascuns în casa unui prieten.

Înfuriaţi de vestea morţii lui Crăciun, sute de săteni au venit să le ceară socoteală. Printre cei din gloata înfierbântată au fost inclusiv membrii poliţiei locale. Pentru că romii nu au vrut să iasă din casă şi să-i înfrunte, sătenii au dat foc clădirii. Mircea Zoltan a murit în incendiu.

Fraţii Lăcătuş au încercat să scape, dar au fost prinşi de mulţime şi bătuţi crunt, murind în aceeaşi seară. Setea de răzbunare a gloatei nu a fost însă satisfăcută, violenţele continuând până a doua zi.
În noaptea aceea, sătenii au început să ardă locuinţele şi alte proprietăţi ale romilor din Hădăreni. Au ars grajduri, maşini şi bunuri. În total, treisprezece case au fost distruse. Cazul a atras atenţia comunităţii internaţionale.
Ulterior, autorităţile din România i-au trimis în judecată pe românii care au participat la violenţe, pedepesele celor condamnaţi însumând 25 de ani de închisoare. A urmat un proces la CEDO, unde romii afectaţi de distrugeri au cerut despăgubiri. Aceştia au primit, în total, 262.000 de euro pentru daunele morale şi materiale suferite.
"Răscoala" din Faţa Luncii
Craiova, septembrie 2003. "Capitala Olteniei" a făcut în repetate rânduri subiectul unor ştiri care aveau la bază bătăi între interlopi şi romii din localitate. Sau între forţele de ordine şi celelalte două tabere. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a avut loc în septembrie 2003, când sute de romi din cartierul Faţa Luncii s-au "echipat" cu bâte, furci şi topoare şi au creat o adevărată răscoală modernă.
Presa locală a numit momentul "Ţiganiada din 2003". În acele zile, romii s-au plâns că nu mai suportă felul în care sunt trataţi de membrii clanului interlop "Frăţia". Au ieşit în stradă. O noapte întreagă zona a devenit un adevărat câmp de bătălie, totul culminând cu intervenţia în forţă a sute de poliţişti şi "mascaţi" înarmaţi. Mai multe persoane au fost rănite. Scandalurile dintre "taberele" din Craiova nu au încetat însă nici azi.
Scandal de la lucerna furată
Apata, august 2007. Comisarul-şef Emil Rada, de la Inspectoratul de Poliţie Braşov, explica pentru presa vremii, în urmă cu patru ani, bilanţul unei încăierări generale dintre romi şi etnici maghiari ce tocmai fusese înregistrată, pe 23 august, în localitatea Apata: 200 de romi şi 150 de maghiari s-au bătut după ce câţiva romi au fost prinşi furând lucernă.
"De când a început recoltarea la o serie de culturi, localnicii şi-au facut echipe de pază, care patrulează noaptea, pentru a-şi apăra culturile. Cei cinci au fost prinşi şi li s-a pus în vedere să se retragă. Ei au acţionat violent, aruncând cu obiecte contondente", declara comisarul-şef.
După descoperirea furtului, sătenii supăraţi, atât romi, cât şi maghiari, toţi înarmaţi cu bâte, pietre şi furci, s-au întâlnit în centrul comunei pentru a se răfui.

Conflictul a fost stins după ce în zonă s-au deplasat forţele de intervenţie rapidă, împreună cu 130 de jandarmi si poliţişti ai Poliţiei Rurale din satele vecine.
Alungaţi din sat
Sânmartin, iunie 2009. Pe 31 mai 2009, mai mulţi etnici romi din localitatea harghiteană Sânmartin erau surprinşi cu caii la păscut pe terenul altor localnici. O ceartă generală s-a iscat, în urma căreia doi săteni au fost bătuţi de romi. Oamenii au ajuns la spital. Până aici, nu pare a fi o poveste cu mult diferită faţă de cele cu care ne-au obişnuit ştirile cu violenţe prin satele ţării. Când noaptea s-a lăsat, însă, peste Sânmartin s-a aşezat haosul.
Furioşi, mai mulţi săteni au incendiat trei dintre locuinţele romilor şi au spart geamurile altora. Un cal a ars într-unul din incendiile produse. Imediat după conflict, majoritatea romilor au fugit. Au revenit ulterior, după calmarea situaţiei, în localitate.
O fetiţă de nouă ani, "miezul" scandalului
Piatra Neamţ, august 2011. O ştire locală aducea din nou în discuţie tensiunile care există în anumite comunităţi. În oraşul Piatra Neamţ, pe 6 august, patru victime ajungeau la spital după ce mai multe persoane s-au încăierat. Trupele de "mascaţi" au intervenit în forţă, după ce 40 de români şi 60 de romi au ieşit din case, la luptă.
Tot iureşul s-a dezlănţuit după ce o fetiţă de etnie romă, în vârstă de nouă ani, ar fi fost lovită de o vecină, în vârstă de 28 de ani, pe motiv că fata i-ar fi bătut nepoata. Fetiţa s-a dus plângând acasă, s-a întors cu o rudă, un băiat de 17 ani, şi cu bunica sa. Femeia de 28 de ani a fost bătută îngrozitor.
De aici până la ieşirea în stradă a celor două "tabere" a fost doar o chestiune de minute. Pe numele bunicii şi al tânărului a fost întocmit un dosar penal, arătau autorităţile locale la momentul respectiv, după ce situaţia a revenit la normal.
CONSECINŢE
Afganistanul de la Racoş: păziţi de bodyguarzi, pe ATV
O situaţie excepţională care creionează şi mai clar tensiunile ce există între comunităţi etnice din anumite localităţi ale ţării se înregistrează în Racoş, judeţul Braşov. Aici, în urma unui conflict între romi, de o parte, şi maghiari şi români, de cealaltă, primăria a decis să angajeze o firmă de pază pentru a păstra ordinea pe stradă.
Acum, la Racoş, printre romi, români şi maghiari pot fi zăriţi bodyguarzi în uniformă. Aceştia păzesc. uneori făcând ture pe ATV-uri, ca să nu se mai repete un episod violent din primăvară. Atunci, pe 8 aprilie, întro vineri, noaptea, 350 de săteni sau strâns în centrul comunei, înarmaţi cu furci, bâte, topoare şi leviere cu gând să "desfiinţeze" cartierul ţigănesc.
Totul a pornit după ce maghiarii din sat s-au plâns că romii le fură din culturi. Apoi, fiul primarului a fost luat la bătaie de patru romi, chiar în faţa casei sale.
Pentru că agresorii se "evaporaseră", mulţimea furioasă şi-a vărsat nervii pe alţi cinci cetăţeni de etnie romă. Atacul asupra caselor romilor a fost oprit doar după ce o sută de jandarmi şi poliţişti au fost mobilizaţi în localitatea braşoveană.
Citiţi şi:

  • Racoş, satul unde ungurii sunt păziţi de ţigani cu trupe speciale. Cine are dreptate?
  • Zidul de la Baia Mare: prima zi de segregare oficială în România
  • Primăria Baia Mare vrea să construiască un zid în jurul blocurilor cu romi. Primarul: "Nu e rasism. E ordine şi disciplină!"