Economie
Bani pentru calea ferată Cluj Napoca-Episcopia Bihor. Şine noi, viteză mare. Când va fi gata
Sursa foto: Facebook/Asociația ProInfrastructură
Din cuprinsul articolului
Guvernul României a adoptat, în ședința de joi, un proiect de lege pentru aprobarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI).
Contractul, semnat la București pe 26 noiembrie 2024 și la Luxemburg pe 7 ianuarie 2025, susține contribuția națională pentru reabilitarea liniei feroviare Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Împrumutul, în maxim 10 tranșe de minimum 30 de milioane de euro, acoperă până la 50% din costurile totale.
Un proiect de 1, 9 miliarde de euro
Proiectul are o valoare estimată de 1,9 miliarde de euro (9,47 miliarde de lei). Din această sumă, 1,1 miliarde de euro provin din PNRR, restul fiind asigurat din bugetul de stat prin Ministerul Transporturilor și din veniturile CNCF CFR SA.
Sursa foto: Facebook/Asociația ProInfrastructură
Proiectul vizează electrificarea și reabilitarea liniei de 166,2 km, cu o viteză maximă de 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru marfă. Lucrările includ 18 km de linie dublă nouă, mărirea razelor curbelor pe 7,581 km, devierea Crișului Repede și eliminarea trecerilor la nivel nesigure. Finalizarea este programată pentru trimestrul IV 2026 (parțial) și 2027 (complet).
Stadiul lucrărilor în august 2025
Lucrările sunt împărțite în patru loturi, cu progrese diferite:
Lotul 1: Cluj-Napoca – Aghireșu: 39% complet.
Lotul 2: Aghireșu – Poieni: 48% complet, cel mai avansat.
Lotul 3: Poieni – Aleșd: 9,05% complet, cel mai lent.
Lotul 4: Aleșd – Frontiera Ungaria: 24% complet, cu 7 km de linie nouă dată în circulație pe 31 iulie 2025.
În județul Cluj, lucrările sunt în grafic, însă în Bihor avansul este mai lent, cu doar 9% pe unele segmente, conform directorului CFR, Eugen Dedu.
După finalizare, durata călătoriei va scădea semnificativ: trenurile InterRegio vor parcurge distanța Cluj-Napoca – Episcopia Bihor în 2 ore și 14 minute, iar trenurile RegioExpres, între Cluj-Napoca și Oradea, în circa 2 ore și 20 de minute, față de viteza actuală de 65-85 km/h. Proiectul face parte din strategia națională de dezvoltare feroviară, vizând siguranța, confortul pasagerilor și eficiența transportului de marfă.
Istoria căii feratea Cluj -Episcopia Bihor
Sursa foto: Facebook/Asociația ProInfrastructură
Linia Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, parte a Magistralei 300 (Episcopia Bihor – București), a fost construită în secolul al XIX-lea, în Imperiul Habsburgic. Prima secțiune, Oradea – Püspökladány (Ungaria), a fost inaugurată pe 22 aprilie 1858, cu gara Oradea ca stație terminus, operată de Societatea de Căi Ferate a Regiunii Tisei. Primul tren, tras de locomotiva "Bihar", transporta pasageri și marfă.
Extinderea spre Cluj
În 1868, s-a decis extinderea către Cluj, ca parte a proiectului Oradea – Brașov. Lucrările, conduse de antreprenorul britanic Charles Waring, au inclus patru tuneluri prin Munții Apuseni (Peștera – 86 m, Șuncuiuș – 191 m, Bălnaca – 271 m, Stana 1 – 298 m) și poduri. Linia de 152 km a fost inaugurată pe 7 septembrie 1870, primul tren parcurgând traseul în 4 ore și jumătate. Până în 1873, linia a fost extinsă la Brașov, iar în 1876 a intrat în proprietatea Statului ungar.
Gara Oradea: Un hub în dezvoltare
Gara Oradea, construită în 1857, a fost extinsă în 1871, adăugându-se săli de așteptare, restaurant și oficiu poștal. Până în 1897, circulau cinci trenuri zilnice către Cluj și alte destinații. După Unirea din 1918, linia a devenit de frontieră, cu Episcopia Bihor ca punct vamal. CFR a preluat administrarea în 1919-1920, iar în 1928, rapidul "Ardeal" reducea călătoria Oradea – București la o jumătate de zi.
Traseul trece și prin defileul Crișului Repede
Linia deservește 40 de localități, cu 11 stații, 11 halte și 22 de puncte de oprire. Traseul trece prin câmpie, defileul Crișului Repede (cu atracții precum Peștera Vadu Crișului) și podiș. Dublarea parțială a liniei a început în 1973, pe 88 km, incluzând un tunel nou la Stana (315 m) deschis în 1976.
Discuțiile despre electrificare au fost inițiate în anii 1980, dar oprite. Magistrala M300 are 18 ramificații secundare, patru în Bihor: Oradea – Salonta – Arad (linia 310), Oradea – Cheresig (312), Oradea Est – Holod (314) și Ciumeghiu – Holod – Vașcău (316), folosită pentru marfă. O linie istorică spre Stâna de Vale, cu mocăniță, a fost desființată în 1958.
