Dobânzile la orice fel de credit oferit în străinătate pentru un român sunt mai mici decât cele din ţară. Reporterii „Evenimentului zilei” au încercat timp de mai multe zile să contracteze, la băncile de pe piaţa din România, două împrumuturi, unul ipotecar şi unul de nevoi personale, dar s-au lovit numai de refuzuri.

Aşa că ne-am îndreptat atenţia spre băncile din restul Europei. Nici aici situaţia nu a fost prea roz, dar am găsit totuşi câteva bănci care să ne crediteze şi mai mult cu facilităţi pe care în România nu le are absolut nicio bancă.

Specificaţiile noastre au fost clare. Calculele s-au făcut pentru un salariat care câştigă 1.000 de euro, nu are datorii şi lucrează la actualul loc de muncă de doi ani. Pentru creditul de nevoi personale am cerut 15.000 de euro, iar la cel ipotecar - 100.000 de euro. Banca Santander, prima care „ne-a împrumutat”

Prima bancă europeană care ne-a răspuns apelului de a contracta un credit a fost Santander Bank din Spania. La nici o zi după ce am făcut solicitarea, reprezentanţii băncii ne-au contactat pentru a ne oferi toate informaţiile necesare. „Creditul solicitat de dv. (reporterii EVZ - n.r.) este unul de nevoi personale şi are o dobândă fixă care depinde de durata contractului. Acesta are dobândă de 15% dacă durata contractului este până în 5 ani, de 15,50% dacă este până la 8 ani şi 16% dacă împrumutul este pe 10 ani”, ne-au transmis reprezentanţii băncii Santander.

Comisionul de deschidere a creditului este de 3% şi alţi 3% pentru închiderea lui mai devreme de termen, nu are niciun fel de taxă pentru analiza documentelor.

Mai mult, banca ne-a oferit anumite facilităţi pe care băncile din România nu le au. Spre exemplu, după ce contractam creditul, prima rată o puteam plăti abia după două luni. O altă posibilitate de plată implica achitarea a 14 rate pe an, lunile în care puteam plăti două rate fiind iulie şi decembrie ale fiecărui an. Cea mai interesantă facilitate a fost cea de neplată a două rate pe an, opţiune care putea fi accesată după 6 luni de plată.   Potrivit reprezentanţilor, dacă în luna curentă nu pot plăti rata anunţ sucursala cu cel puţin două zile înainte şi aceasta se cumulează în restul ratelor viitoare. Neplata nu poate fi în două luni consecutive. Actele necesare contractului sunt cam aceleaşi plus paşaportul.

CERINŢE Salariu mai mare pentru ipotecar   Pentru un credit ipotecar cu dobândă variabilă de la Santander Bank avem nevoie de un salariu de minimum 3.000 de euro, şi ni se va da maximum 80% din valoarea proprietăţii pe care vrem să o cumpă răm. Contractul va fi pe 30 de ani, iar dobânda în primul an va fi fixă, de 6,30%, apoi va varia în funcţie de Euribor plus 0,80%. Pentru împrumutul cu dobândă fixă, contractul se va desfăşura pe 20 de ani. Dobânda va fi pentru credit pe 12 ani de 6,55%, pentru durata de 15 ani - 6,95%, iar pentru 20 de ani aceasta va ajunge la 7,25%.

FRANŢA   Dobânda variază în funcţie de nevoi   În Franţa am găsit o bancă ce a fost de acord să ne dea un credit de nevoi personale. Caisse d’Epargne ne-ar fi împrumutat 15.000 de euro pe 60 de luni. Aici aveam o rată de 322 de euro/lună, cu o dobândă maximă de 8,5%. Reprezentanţii băncii ne-au precizat că aceasta poate să scadă în funcţie de cum folosim banii. Pentru un credit ipotecar de 100.000 de euro, potrivit calculelor băncii, rata era de 711 euro/lună, pe 20 de ani. Dobânda este de 5%, dar pentru actele necesare creditului trebuie să plătim 7.000 de euro la notariat.

RETICENŢĂ   Băncile milaneze, rezervate cu străinii

La Milano, băncile locale sunt destul de reticente când vine vorba să crediteze nonrezidenţi. Astfel că Banca Intesa S.P.A. ne-ar fi acordat creditul de care aveam nevoie cu o condiţie: să avem domiciliul acolo de cel puţin 5 ani. Mai mult, un reprezentant al băncii ne-a spus că ei nu prea obişnuiesc să lucreze cu românii. La Banca Populară din Milano, dialogul a fost şi mai scurt. „Nu prea se mai dau credite acum. Doar dacă aveţi salariul mare”, a sugerat femeia de la casierie, privind cu îndoială. (Teodora Trandafir)   REFUZURI Trimişi înapoi la creditorii noştri

În încercarea de a ne împrumuta ne-am lovit şi de refuzuri, majoritatea venind de la bănci care au şi sucursale în România, fapt care nu este deloc avantajos pentru un potenţial client. Acest lucru, din cauza faptului că la noi în ţară dobânzile practicate de bănci sunt cu câteva puncte procentuale mai mari.

Cel mai interesant refuz pe care l-am primit a venit din partea băncii Erste, din Austria, care iniţial ne-a spus că nu ne dă creditul. După aceea, reprezentanţii instituţiei de creditare au revenit cu o precizare care ne-a atras atenţia. Primeam creditul ipotecar doar dacă ne construiam casă pe teritoriul Austriei sau investeam banii în economia ţării respective.

Un alt exemplu de refuz este cel al primei bănci contactate de noi în Italia, CR Firenze SPA. Aceasta ne-a trimis „diplomatic” să ne împrumutăm la noi în ţară. O a doua bancă italiană care ne-a spus „Nu” a fost Banca Popolare di Verona. Din Franţa, Société Générale ne-a pasat de la o filială la alta, până am renunţat la demers. Tot în Hexagon, reprezentanţii Credit Mutuel ne-au cerut, printre condiţiile uzuale de creditare şi domiciliu stabil pe teritoriul ţării.

Totodată, în Ungaria, Volksbank „ne-a expediat” să cerem credit în România.   În Germania, Commerzbank ne-a cerut să avem domiciliul permanent acolo, dar reprezentanţii ne-au spus că pentru un credit de nevoi personale dobânda va porni de la 8,84% pe an, în general aceasta depinzând de scoringul pe care-l vom obţine.

GARANŢII   Grecii ne cer contract de muncă local

În Grecia, la Alexandroupoli, un oraş aflat la circa 300 de kilometri de Salonic, am încercat să luăm un împrumut de la câteva bănci locale. Şi în această ţară creditele se oferă la fel de greu ca şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene.

Într-una dintre sucursalele unei bănci am reuşit chiar să stârnim stupoare în rândul clienţilor şi al personalului de la ghişeu, prin faptul că am avut „curaj” să întrebăm despre un credit, fiind din altă ţară. Astfel că, la Emporiki Bank, ne-am lovit de un „Nu” categoric, cu menţiunea că împrumutul nu se oferă românilor care nu au drept de muncă şi rezidenţă. La Attica Bank, acelaşi răspuns, doar că împrumutul se acordă românilor care stau în Grecia la cel puţin un an de la angajare.

Sucursala Piraeus Bank din Alexandroupoli este chiar mai precaută în acordarea de împrumuturi, ce rându-le românilor să demonstreze că timp de trei ani au lucrat neîntrerupt pe teritoriul elen. Atât Piraeus, cât şi filiala Société Générale din Grecia, ne-au sugerat să încercăm la sucursalele din România pe motiv că la ei nu avem nicio şansă.

Nici la Marfin Egnatia Bank nu am avut noroc: „La noi nu se dau credite pentru nonrezidenţi. Încercaţi la alţii. Parcă în Armenia puteţi lua aşa bani”, ne-au spus reprezentanţii băncii. De menţionat că niciuna dintre băncile din România nu a dorit să ne ofere informaţii despre condiţiile de creditare pe care le au băncile-mamă. Mai mult, nici Banca Naţională a României nu s-a arătat prea receptivă, reprezentanţii acesteia spunând că nu deţin informaţii despre creditarea externă. (Cristina Sbîrn)