În fiecare lună, peste 60 de femei aleg fertilizarea artificială, dintr-o ofertă de 20 de posibili taţi de rasă caucaziană, atletici şi deştepţi. Printre puţinele bănci la care românii au posibilitatea să apeleze, fără a negocia dobânzi, comisioane şi limite de creditare este banca de spermă.
Legea românească Înfiinţat în 1999 la Maternitatea Giuleşti din Capitală, Centrul de Reproducere Umană Asistată a fericit, până acum, sute de cupluri şi a ajutat alte câteva sute de copii să se nască. Considerată ca un ajutor adus infertilităţii unuia dintre parteneri sau dorinţei unei femei singure de a avea un copil, atunci când timpul n-o mai poate salva să-l facă pe cale naturală, banca de spermă a învins, după aproape 10 ani, toate mentalităţile privind naşterea şi genetica unui copil.
Astfel, la cerere, femeile pot avea un copil prin inseminare cu sperma unui donator necunoscut. Procedeul, oricât de complicat ar părea, este simplificat de legislaţia românească ce permite inseminarea artificială cu sperma donatorilor anonimi.
În timp ce în alte ţări ale Uniunii Europene legea nu permite ca femeile singure să apeleze la banca de spermă, în România ele au parte de legislaţie permisivă. În cazul cuplurilor căsătorite, semnătura de acord a tatălui este obligatorie. În acest fel, după ce toate procedurile sunt făcute cunoscute, copilul va purta numele lui şi nu poate fi căzut din drepturile părinteşti pentru că nu este părintele biologic al părintelui.
„Sunt cazuri în care, la divorţ, pentru a obţine custodia, mama invocă faptul că nu el este tatăl biologic al copilului. Dar, odată semnat acordul, bărbatul devine tatăl biologic al copilului, are numele lui şi toate îndatoririle părinteşti”, explică medicul Anca Moisa, coordonatorul Centrului de Reproducere Umană Asistată. Tătici infertili şi mame ocupate
Anca Moisa recunoaşte că succesul băncii de spermă a evoluat treptat, în funcţie de viteza informaţiilor care au rulat despre înseminarea artificială.
În cazul femeilor singure care apelează la donatorul necunoscut, tiparul se pliază pe lipsa timpului necesar unei relaţii, carieră solicitantă şi, de cele mai multe ori, o vârstă înaintată la care fertilitatea scade vertiginos. Procentul de reuşită al acestei metode este de 10-15%.
După naşterea unui anumit număr de copii vii, sperma unui donator este scoasă din circuitul „ofertelor”. „Există şi cazuri în care anumite femei sau cupluri, după o naştere prin acest procedeu, vor pentru copil un frate sau o soră. De cele mai multe ori, aceştia doresc ca bebeluşul să aibă aceeaşi moştenire genetică cu primul născut. Atunci se foloseşte sperma primului donator, care se păstrează în azot lichid timp de un an sau doi”, continuă medicul.
De cealaltă parte, cuplurile care s-au chinuit ani buni şi, după mult timp pierdut şi investigaţii medicale, s-a descoperit infertilitatea lui, şi nu a ei, apelează la o astfel de inseminare. „Sunt trei posibilităţi în aceste situaţii: renunţarea la a mai avea copii, adopţia sau naşterea unui copil cu un tată biologic necunoscut. Dintre toate, cred că cea mai apropiată este ultima. Şi pentru aceste familii nu este bucurie mai mare decât un copil, indiferent de metoda prin care el se naşte. După naştere, femeile sunt epuizate, suferă nişte transformări, inclusiv psihice, dar taţii toţi radiau. Şi mi-a fost dat să observ la mai multe cupluri: dacă ieşea şi fată, erau şi mai leşinaţi”, adaugă medicul. CONDIŢII Profilul bărbatului: studios şi curios
Potrivit unei statistici a Centrului de Reproducere Umană Asistată, în prezent sunt 20 de bărbaţi donatori de spermă şi aproximativ 60 de paciente pe lună care vor un copil cu un bărbat anonim. Pentru că aproape toate cererile de donaţie sunt pentru „sămânţă” de bărbat alb, din rasa caucaziană, banca îi recrutează pe cei care se înscriu în tiparele cele mai solicitate.
Clinic sănătos şi major „Am avut o singură dată o cerere de spermă de bărbat de culoare, dar n-am putut onora această solicitare, pentru că n-am avut pe stoc. De asemenea, sunt destule cupluri de romi care vin la noi pentru o inseminare, dar ei nu vor niciodată ca donatorul să aibă trăsăturile tatălui, ochii negri sau căprui, brunet. Vor să fie cât mai blonzi şi cu ochii albaştri, iar copiii să iasă cât mai albi. Dar nu ni s-a cerut niciodată spermă de bărbat rom”, povesteşte Anca Moisa.
„Actul de donaţie este anonim şi benevol”, spune ginecologul. Bărbaţii care se prezintă la Maternitatea Giuleşti pentru a ajuta o femeie singură să aibă copii trebuie, neapărat, să îndeplinească unele condiţii. Cea mai stringentă este să aibă drept de semnătură.
Anca Moisa spune că majoritatea sunt studenţi sau cu studenţia terminată şi vin la maternitate mai mult din curiozitate. După o „şedinţă” în camera relaxării, un bărbat poate insemina chiar şi zece femei: „Este o cifră statistică, dar din cele zece femei, conform procentelor de reuşită, doar una singură va naşte un copil viu”, adaugă medicul. Bărbaţii nu primesc bani pentru actul de donaţie, în schimb beneficiază gratuit de toate analizele şi investigaţiile medicale care trebuie trecute la „profil”: „Trebuie ca analizele de serologie să fie bune, la fel şi ancheta genetică. Au fost cazuri în care au fost depistate hepatite, iar donatorii nu ştiau că sunt bolnavi”.
După recoltare, sperma se păstrează în azot lichid la -196 de grade Celsius, iar azotul este schimbat la fiecare două zile.
"Am avut o singură dată o cerere de spermă de bărbat de culoare, dar n-am putut onora această solicitare, pentru că n-am avut pe stoc."
- Anca Moisa, medic ginecolog
Diplomă de Bac şi fizic armonios
Printre documentele pe care donatorii trebuie să le prezinte la spital este şi diploma de Bacalaureat. O explicaţie simplă o dă ginecologul Anca Moisa: „Cuplurile care cer o inseminare vor, de obicei, studii superioare. Pentru că testele IQ sunt laborioase, am convenit să cerem doar diploma de Bac. Am încercat, odată, printr-o colaborare cu Ministerul de Interne, să introducem aceste teste, dar nu s-a putut”.
Celelalte calităţi de care trebuie să dipună un bărbat pentru a putea dona spermă este un aspect fizic armonios, să fie înalt şi bine făcut.
Se exlud cei şchiopi, cu tendinţe de obezitate şi cei care poartă ochelari. MORALITATE Franţa şi Italia au spus „nu”
Prin procedee asistate, la maternitate s-au conceput şi copii ai unor străini care, loviţi de legislaţia ţării lor, care nu permite aceste experimente, au venit în România. În Franţa şi Italia, ţări în care reproducerea umană asisată s-a lovit de părerile contra ale Bisericii, fertilizarea in vitro şi conceperea de embrioni în eprubetă este interzisă.
Dintre ţările Europei a căror legi nu obiectează în faţa drepturilor umane sunt Spania, Olanda şi Elveţia.
Foto: Reuters
MENTALITATE Românii refuză adevărul familiei
După mai multe specializări în străinătate, medicul Anca Moisa poate face comparaţii. Spre deosebrire de români, francezii aleg să le spună întâi familiei şi mai târziu copiilor că au fost concepuţi prin inseminare artificială: „Aici, în România, marea majoritate a cuplurilor aleg să nu spună nici mamei, nici tatălui, nici în stânga, nici în dreapta. Şi eu sunt de acord cu asta. Este o societate mai particulară”, crede ginecologul.
Mai mult, medicul povesteşte că părinţii care apelează la aceste metode chiar jură că bebeluşul seamănă leit cu unele rude ale tatălui: „Dintre mamele venite fără copii şi plecate cu copii, a fost cazul uneia care a avut două fetiţe gemene. La un moment dat spuneau părinţii, şi nu gratuit, că una dintre fetiţe este leit sora tatălui. Nu are nicio legătură. Copiii pot împrumuta mai târziu din gesturile lor, dar moştenirea genetică este doar din partea mamei”. SITUAŢII
Pentru reîntregirea familiei
Medicii semnalează că nu numai femeile singure sau bărbaţii infertili merg la banca de spermă: „Este vorba şi despre cei care urmează să lipsească mult timp din ţară, din cauza serviciului. Atunci ei aleg să îngheţe sperma, ca mai târziu partenera lor să poată face această intervenţie. Am avut un cuplu, el a plecat în Canada, după doi ani ea a născut gemeni prin inseminare şi au mers acolo pentru reîntregirea familiei. Aceste fel de depozit se numeşte «spermă autologă». Mai sunt cazurile în care bărbatul urmează un tratament prin radioterapie sau chimioterapie, după care calitatea spermei este foarte scăzută. Atunci ei optează pentru îngheţarea spermei”. COSTURI 200 de lei pentru o inseminare
Pentru că se autogestionează, Centrul de Reproducere Umană Asistată de la Maternitatea Giuleşti percepe o taxă de 200 de lei pentru fiecare inseminare.
La aceste costuri se adaugă analizele complete ale viitoarei mame. „Este o sumă mică, dar trebuie ştiut că nu poate reuşi din prima. Sunt femei care rămân însărcinate la a cincea inseminare”, spune Anca Moisa.
Totuşi, primul copil venit pe lume prin acest procedeu s-a născut în 2000, la Chişinău, din prima încercare.
LA NOROC. Una din cinci femei reuşeşte să rămână gravidă din prima încercare
