După ce au lovit în castraveţii spanioli, germanii s-au răzgândit: a doua analiză a demonstrat că nu din Spania vine pericolul, iar în prezent, sunt suspecte mai degrabă loturile de castraveţi din Danemarca şi Olanda.

Pe măsură ce infecţia cu bacteria E.Coli se răspândeşte, misterul sursei ei se adânceşte. Numărul total al deceselor se ridică la 17, după ce ieri a mai murit o femeie din Suedia, proaspăt sosită din Germania.
Bacteria umblă liberă, iar autorităţile nu sunt nici pe departe aproape de a descifra misterul care face ca bacteria să ducă la atâtea cazuri gravde sindrom uremic hemolitic. Totuşi, în ţările cu probleme, oamenii sunt sfătuiţi în continuare să nu se atingă de castarveţi şi roşii. 

Peste o mie de europeni, printre care danezi, suedezi, austrieci, cehi, englezi şi olandezi au fost afectaţi de bacteria Escherichia Coli, iar medicii se aşteaptă la mai multe decese în perioada următoare, întrucât starea acestora se înrăutăţeşte pe zi ce trece, iar infecţia se transmite şi de la om la om. Sursa infectării rămâne încă neclară, pe lista suspecţilor fiind castraveţii, roşiile, dar şi lăptucile. "Nu cred ca se poate estima scara la care s-a produs contaminarea vegetalelor", co mentează microbiologul Maria Nica, invitată ieri la chatul evz.ro.

Au fost prelevate probe din pieţe româneşti

Chiar dacă bacteria a ajuns şi în Ungaria, România a fost avertizată doar la nivel informativ.

Inspectorii sanitar-veterinari au fost trimişi să stea cu ochii pe producători, pentru că pe piaţa din România se găsesc şi roşii din Olanda şi Spania. "Au fost prelevate probe din legumele româneşti din pieţe şi din supermarketuri, au fost testate în laborator, iar rezultatele analizelor urmează să fie publicate în cursul zilei de azi (n.r.-ieri). Avem evidenţa tuturor importurilor şi, vă spun, nu importăm castraveţi, nu avem motive de îngrijorare la ora actuală", ne-a declarat Cristian Lupescu, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare din Bucureşti.

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat că România a fost avertizată de pericolul legumelor contaminate, iar organismele sanitar-veterinare sunt gata să stingă focarul "din faşă". "ANSVSA-ul face controale şi analize, repetă analizele, sunt sigur că ştiu ce au de făcut. Important este ca legumele să fie spălate", a conchis ministrul.

Castraveţii au ajuns oile negre ale pieţelor

Dacă de roşii se mai ating, la castraveţi puţini îşi mai aruncă ochii, în ciuda reclamei pe care şi-o fac comercianţii direct la stand, dar şi în ciuda asigurărilor ferme ale autorităţilor. Chiar dacă în mijlocul grămezilor cu legume tronează cartoane de genul "roşii româneşti", "castraveţi cornişor de România".

"Ia uitaţi ce castraveţi frumoşi am. Româneşti sută la sută, sănătoşi până la Dumnezeu. Păi nici nu se compară castraveţii noştri cu ai lor. Am şi roşii, dar nu din Spania, din Iordania. Gustoase şi zemoase, am mâncat până acum de m-am săturat şi n-am avut nimic", se laudă o vânzătoare.

Socoteala comercianţilor nu se potriveşte cu cea a cumpărătorului însă. În Piaţa Obor din Capitală, clienţii vin, se uită lung şi stau pe gânduri dacă să cumpere sau nu. "Nu mai iau în niciun caz castraveţi în perioada asta. Nu vedeţi ce e în străinătate? Dacă la ei e aşa, că sunt mai curaţi, nu vreau să mă gândesc cum e la noi. Iar aştia ne mint în draci că totul e bine, sunt sătulă până-n gât. O s-ajungă şi la noi în curând, o să murim, ce să mai…", se revoltă o bucureşteancă ce avut grijă să-şi pună în sacoşă doar cartofi şi ceapă.

Odată cu declanşarea epidemiei, gânduri negre i-au cuprins pe bucureştenii care şi-au adus subit aminte de mizeria din pieţe. "Chiar dacă s-a mai spălat, Piaţa Obor încă mai are de lucru la capitolul ăsta. Ştiţi cum mergeau şobolanii odată, cum să nu ne îmbolnăvim? Eu nu mai iau niciun castravete şi nicio roşie, că n-oi muri de poftă", e fermă o bucureşteancă.

"Nu mai iau castraveţi în perioada asta. Aştia ne mint că totul e bine. O să ajungă şi la noi curând".
MARIA, pensionară din Bucureşti

EFECTE ÎN EUROPA

Economiile Olandei şi Spaniei, lovite în plin

În Germania, Cehia, Austria şi în Franţa, isteria a scos din magazine şi de pe tarabe roşiile şi castraveţii. Opt din zece austrieci nu mai cumpără castraveţi, roşii şi vinete de teama bacteriei ucigaşe, arată ultimele sondaje.

Belgia nu mai importă castraveţi din Spania, iar din Olanda, cea mai mare furnizoare de legume pentru Germania, nu mai iese niciun container de legume. Evenimentele din Germania au fost o adevărată lovitură dată economiei Spaniei şi Olandei.

În tot acest timp, spaniolii s-au revoltat că totul este o conspiraţie, iar ţara lor, unul din cei mai mari poducători agricoli din Europa, va ieşi extrem de şifonată la finalul isteriei bacteriene.

"Sectorul horto-pomicol spaniol se confruntă cu cea mai mare criză comercială din istorie, din cauza problemei sanitare apărute în Germania. Este o nebunie. Mii de locuri de muncă sunt în pericol", a declarat marţi preşedintele Cooperativelor agroalimentare din Spania, Fernando Marcen.

Şi producătorii olandezi de roşii, castraveţi şi ardei cer sprijin Uniunii Europene.

DISPUTE ÎNTRE MEDICI

De la un simplu show mediatic la o contaminare intenţionată

Sursa încă neidentificată a bacteriei care se răspândeşte în Europa stârneşte controverse inclusiv printre medici sau specialişti în siguranţa alimentelor. "Toată povestea asta este o făcătură. Această bacterie trăieşte în mod normal în tubul digestiv al oamenilor şi al animalelor. Totul ţine de igienă şi de sistemul imunitar. Nemţii mănâncă foarte nesănătos, mai rău decât românii", comenteazăspecialistulînali mentaţie Gheorghe Mencinicopschi.

Microbiologul Maria Nica nu exclude însă o contaminare intenţionată şi e surprinsă de virulenţa acestei bacterii, care nu a mai creat probleme până acum.

"Ne aşteptăm la cozi în faţa spitalului în urma isteriei"

Medicii se aşteaptă ca showul mediatic să facă pacienţii să năvălească la spital "cu tot tacâmul de simptome de care au auzit la televizor". În momentul de faţă, la Spitalul "Victor Babeş" din Capitală nu există niciun caz de infecţie cu E. Coli.

"Presa îmi va forma cozi imense la spital. Vor veni părinţii cu copiii de mână că au făcut o simplă diaree. Se vor regăsi în toate simptomele prezentate la televizor. Aşa s-a întâmplat şi la nebunia aceea cu antraxul, a venit o femeie cu o bubă pe mână că dacă e antrax", răbufneşte medicul infecţionist Simin Florescu, de la Spitalul de Boli Infecţioase "Dr. Victor Babeş" din Bucureşti.

Infecţiile cu E. coli, mai frecvente vara

Medicii de la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara au înregistrat patru cazuri de enterocolite, care au simptome asemănătoare infecţiilor obişnuite cu E.Coli.

Cazurile nu au însă nicio legătură cu castraveţii spanioli, spun medicii. "E. Coli este un microb care se găseşte în tractul digestiv. Frecvent bacteria este implicată în producerea de boli digestive-enterocolite şi infecţii urinare. Nu putem spune dacă sunt mai multe cazuri decât vara trecută. De obicei, numărul acestora creşte vara, boala fiind apanajul căldurii cu alimente păstrate în condiţii necorespunzătoare. Categoric, nu putem lega enterocolitele de la Timişoara de castraveţi", explică medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase "Victor Babeş" din Timişoara.

16 europeni
au murit până acum din cauza infecţiilor cu noua tulpină de E. Coli. 15 decese au fost în Germania şi unul în Suedia, majoritatea la femei

INTERVIU

Microbiologul Maria Nica crede că nu se poate estima la ce scară s-a produs contaminarea legumelor

Bacteria care a semănat panică în Europa este de obicei inofensivă, dar atunci când vine în contact cu bacteriile din sol, din apă sau de la animale poate devini mai virulentă. Cel mai probabil, bacteria E. Coli nu s-a limitat la câteva loturi de castraveţi, a declarat microbiologul Maria Nica la chatul evz.ro. Iată câteva dintre răspunsurile importante ale specialistului.

EVZ: Convieţuim cu bacteriile de mulţi ani. De ce este deosebită această bacterie?
Maria Nica:
Multe dintre bacteriile saprofite (care nu produc îmbolnăviri la persoanele cu imunitatea normală) vin în contact cu bacterii din mediu (sol, apă), de la animale, devenind mai agresive, mai rezistente la antibiotice. E. coli este o bacterie nepatogenă, a tubului digestiv uman şi animal, care, la trecerea prin diferite gazde (umane, animale, mediu), câştigă factori de virulenţă extremă: produc toxine care duc la alterarea mucoasei digestive, sindrom HUS (hemoliza hematiilor, insuficienţă renală), afectare neurologică, deshidratare, moarte.

Credeţi că infecţia e posibil să fie pe scară largă?
Încă nu cred că se poate estima scara la care s-a produs contaminarea vegetalelor. Este prematur şi fără argumente ştiinţifice să ne gândim la un anumit lot. Contaminarea legumelor cu E. coli se poate realiza prin fertilizarea pământului cu gunoi de grajd (provenit de la vaci, animale purtătoare ale acestor bacterii), irigare cu apă contaminată, prelucrarea în condiţii necorespunzătoare de igienă.

Şi la decese, şi la îmbolnăviri, femeile apar în top…De ce?
Probabil pentru că sunt mai frecvent implicate în prelucrarea alimentelor, gustă primele preparatele, poate pentru că au mai multe momente fiziologice în viaţă cu imunitate scăzută, sunt forţa de muncă principală în industria alimentară.

Cum să ne protejăm?
Respectaţi regulile elementare de igienă (spălare riguroasă a vegetalelor crude), utilizaţi ustensile de bucătărie curate, spălaţi mâinile între diferite mano pere, nu amestecaţi alimentele spălate cu cele nespălate.