Ordinul Arhitecţilor cere anularea Planului Urbanistic de Detaliu avizat de consilierii sectorului 3 pentru reconstrucţia clădirii din Centrul Istoric.

Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a obţinut ilegal un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru reconstrucţia sediului său, situat în Centrul Istoric al Capitalei, considerat „zonă protejată”. Aşa susţin reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), care cer, în instanţă, anularea actului administrativ, votat de consilierii locali ai sectorului 3. „Pe scurt, PUD-ul ar fi trebuit avizat de Consiliul General al Capitalei, după aprobările Ministerului Culturii şi al Ministerului Dezvoltării”, explică arhitecţii, care-i consideră vinovaţi în acest caz pe angajaţii primăriei.

În replică, şeful Direcţiei Patrimoniu din Primăria Capitalei, Ştefan Damian, afirmă că decizia consilierilor locali din sectorul 3 e una „corectă şi de centă”. Asta, în condiţiile în care recunoaşte că, „în principiu, este nevoie de un aviz al Ministerului Culturii pentru aprobarea unui PUD într-o zonă pro tejată”.

La rândul lor, oficialii Parchetului Curţii de Apel recunosc că intenţionează să obţină acum un aviz de construcţie şi să ridice, pe strada Scaune, numărul 3, o clădire nouă în locul celei în care funcţionează acum instituţia. Motivul: imobilul nu doar că are nevoie de reabilitare, dar a devenit insuficient pentru numă rul mare de dosare care sunt depozitate în birourile procurorilor, şi nu într-un spaţiu special, astfel încât anchetatorii să-şi desfăşoare activitatea în condiţii normale. „Parchetul Curţii de Apel este ordonator de credite şi dispune singur de fondurile necesare ridicării unui nou sediu. Chiar au nevoie de un sediu nou, nu pentru că cel vechi ar sta să se surpe peste ei, ci, în primul rând, pentru că nu mai au spaţiu suficient. Birourile procurorilor sunt invadate pur şi simplu de dosare. (...) Pe de altă parte, poate că ar trebui să ridice un sediu într-o altă zonă a oraşului, întrucât, pe Scaune, accesul se face greu, nu ştiu cum ajung poliţiştii acolo cu dubele cu reţinuţi”, afirmă reprezentanţi ai Ministerului Public.

Cert este faptul că reconstrucţia sediului Parchetului Curţii de Apel nu poate fi începută până când judecătorii Tribunalului Bucu reşti nu vor lua o decizie în dosarul deschis de OAR şi aflat acum pe masa lor. Planul Urbanistic Zonal lipseşte

Concret, potrivit documentelor depuse de arhitecţi în instanţă, pentru orice lucrare (reconstrucţie, extindere, renovare) făcută la clădirea situată pe strada Scaune, numărul 3 - adică, într-o zonă protejată - Parchetul Curţii de Apel ar fi trebuit să obţină mai întâi un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) şi apoi Planul Urbanistic de Detaliu. Doar că PUZul nu există, susţin reprezentanţii OAR.

„Mai mult, chiar dacă presupunem că ar fi avut un PUZ, nu s-ar fi putut modifica, prin planul urbanistic de detaliu (aşa cum s-a întâmplat), indicatorii tehnici care arată pe ce suprafaţă se poate construi în zonă. Astfel, pentru zona protejată în care se află clădirea, coeficientul de utilizare a terenului, aprobat în regulamentul general de urbanism, este maximum 3. Or, consilierii locali ai sectorului 3 au aprobat prin PUD un coeficient de peste două ori mai mare, adică 6,3, ceea ce este ilegal. Practic, prin aprobarea acestui PUD se modifică valoarea maximă a tuturor indicilor urbanistici stabiliţi pentru zona respectivă”, explică arhitecţii. „Un particular n-ar reuşi”

Un alt argument pe care arhitecţii îl aduc în instanţă în favoarea plângerii lor este „necompetenţa Consiliului Local al Sectorului 3 în emiterea unei hotărâri prin care se aprobă PUD-ul pentru o zonă protejată”. „Potrivit legii, avizul pentru PUZ şi PUD în astfel de cazuri poate fi dat doar de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti”, se arată în documentele aflate pe masa judecătorilor.

„Prin acţiunea în instanţă, Ordinul Arhitecţilor intenţionează să tragă un semnal de alarmă în privinţa autorităţilor locale care nu respectă legea. Un particular nu ar obţine niciodată avizul primăriei pentru construcţie”, susţine avocatul OAR - Bucureşti, Serghei Perju.

În replică, arhitectul-şef al Primăriei Sectorului 3, Ştefan Dumitraşcu, susţine că demersul OAR este nejustificat, în trucât Parchetul Curţii de Apel va avea nevoie de avize de la Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei doar pentru autorizaţia de construcţie. El a precizat că PUD-ul aprobat de consiliul local reprezintă doar o detaliare a PUZului care există şi a fost avizat de Ministerul Culturii.

La rândul său, Ştefan Damian, şeful Direcţiei Patrimoniu Cultural-Naţional a Primăriei Capitalei, ne-a declarat că, „în principiu, este nevoie de un aviz de la Ministerul Culturii pentru aprobarea unui PUD într-o zonă protejată”. În privinţa avizului dat de consilieri locali ai sectorului 3 pentru clădirea Parchetului, Damian consideră însă că „propunerea care s-a acceptat prin PUD este corectă, decentă şi admisibilă”.

MODEL DE URMAT Judecătoriile, mutate din Centrul Istoric

În decembrie 2006, printr-o mobilizare generală de forţe, judecătoriile sectoarelor 1, 2, 3, 4 şi 5 şi-au mutat sediile din clădirile pe care le ocupau în Centrul Istoric al Capitalei, fie în noul Palat de Justiţie, ridicat pe Bulevardul Unirii, pe fostul amplasament al magazinului Junior, fie în vechea clădire a Tribunalului Bucureşti de pe Splaiul Independenţei. Motivul principal a fost acelaşi ca şi în cazul Parchetului Curţii de Apel: imobilele vechi deveniseră neîncăpătoare pentru volumul mare de dosare aflate pe rolul acestor instanţe. Vechile clădiri au rămas în custodia municipalităţii, pentru a fi reabilitate şi folosite în alte scopuri, arhitectura centrului nefiind astfel afectată.