Atacurile cibernetice, cea mai mare amenințare pentru companii. AI și deep fake-urile schimbă regulile jocului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Atacurile cibernetice continuă să reprezinte cea mai mare amenințare digitală pentru companii, potrivit sondajului european „Pulse Check 2026”, realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE).

Aproape 70% dintre experții consultați consideră că incidentele cibernetice au cel mai ridicat potențial de a declanșa crize în organizații.

Studiul evidențiază și creșterea rapidă a riscurilor generate de dezinformare, inteligența artificială și tehnologiile deepfake.

Specialiștii avertizează că aceste amenințări pot accelera evoluția unei crize și pot afecta reputația și activitatea companiilor înainte ca acestea să poată verifica informațiile și să reacționeze.

Lifturi și rampe pe bani de la stat pentru blocuri. Proiectul a trecut de Camera Deputaților

Primele semne că prețurile urcă. Produsele care dau tonul valului de scumpiri

Dezinformarea și inteligența artificială câștigă teren

Potrivit sondajului, peste 40% dintre respondenți au indicat dezinformarea drept unul dintre riscurile care au crescut cel mai mult în ultimele 12 luni. În același timp, inteligența artificială, conținutul deepfake, atacurile hibride și pierderea rapidă a încrederii publicului sunt considerate provocări majore pentru perioada următoare.

Într-un mediu digital în care informațiile circulă cu viteză, iar conținutul fals devine din ce în ce mai greu de identificat, organizațiile pot fi afectate de campanii coordonate sau tentative de fraudă care se propagă rapid în spațiul public.

„Amenințările digitale nu mai sunt doar probleme tehnice sau incidente izolate. Ele pot deveni foarte repede crize complexe pentru companii, mai ales atunci când sunt combinate cu dezinformare, atacuri coordonate sau conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Un deepfake, o înregistrare audio falsificată sau o tentativă de fraudă digitală pot crea presiune imediată asupra unei organizații. De aceea, companiile au nevoie nu doar de protecție tehnică, ci și de proceduri clare, monitorizare, scenarii de răspuns și echipe pregătite să acționeze rapid”, a declarat Ana Maria Gardiner, expert în comunicare de criză și reprezentanta CCNE în România.

Deepfake-urile și rețelele sociale complică gestionarea crizelor

Conform CCNE, tehnologiile deepfake sunt deja utilizate în unele state europene în tentative de șantaj împotriva companiilor și organizațiilor. Experții estimează că aceste metode de manipulare, generate sau amplificate cu ajutorul inteligenței artificiale, vor avea un impact tot mai mare asupra modului în care sunt gestionate situațiile de criză.

Sursa foto: Pixabay

Raportul arată că Facebook, Instagram și X se numără printre platformele sociale cel mai frecvent asociate cu apariția și amplificarea crizelor în ultimele 12 luni. În multe cazuri, informațiile false, acuzațiile sau reacțiile coordonate ajung în atenția publicului într-un timp foarte scurt, ceea ce reduce fereastra de reacție a organizațiilor.

Companiile își adaptează strategiile de continuitate

Potrivit studiului, viteza de reacție a devenit un element esențial în strategiile de business continuity. Specialiștii consideră că amenințările digitale nu mai pot fi tratate separat de celelalte riscuri cu care se confruntă organizațiile.

În ultimele 12 luni, respondenții au indicat incertitudinea economică drept riscul care a crescut cel mai mult pentru clienții lor, urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea. Suprapunerea acestor factori contribuie la apariția unor crize mai rapide și mai dificile de gestionat.

Ce arată sondajul „Pulse Check 2026”

Datele provin din sondajul anual „Pulse Check 2026”, prezentat recent la Lisabona în cadrul reuniunii liderilor Crisis Communications Network Europe. Cercetarea a fost realizată în lunile martie și aprilie și include răspunsurile a peste 70 de strategi și experți în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene, inclusiv România.

Potrivit CCNE, rezultatele oferă o imagine asupra principalelor riscuri economice și operaționale anticipate pentru a doua jumătate a anului 2026 și evidențiază nevoia companiilor de a integra amenințările digitale în planurile de prevenire și răspuns la crize.