Actualitate
Mareșalul Asim Munir impune o nouă ordine a puterii în Pakistan. Ascensiunea liderului implicat în negocierile SUA-Iran
Asim Munir. Sursa foto: Wikipedia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Constituția Pakistanului, adoptată în 1973, a traversat decenii de instabilitate politică, lovituri de stat și intervenții militare care i-au modificat sensul inițial.
Deși în ultimii ani părea să susțină o revenire graduală la guvernarea civilă, evoluțiile recente indică o schimbare de direcție. La finalul anului trecut, Parlamentul pakistanez a accelerat adoptarea celui de-al 27-lea amendament constituțional. Criticii îl descriu drept un moment de cotitură, pe care îl consideră o „lovitură de stat constituțională”, menită să consolideze dominația armatei asupra statului, potrivit AFP.
„Nu mai avem constituție în Pakistan”
Opoziția a reacționat dur la aceste modificări. Mahmood Khan Achakzai, lider al alianței Tehreek Tahafuz Ayeen-e-Pakistan, a descris situația în termeni radicali.
„Nu mai avem constituție în Pakistan acum, nu mai avem putere judiciară, nu mai avem contract social. Amendamentul este o crimă de neiertat la adresa țării”, a declarat el în decembrie.
În centrul criticilor se află generalul Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, perceput tot mai mult ca figura dominantă a puterii de la Islamabad.
fortele armate Pakistan. Sursa foto: Wikipedia
Este considerat un lider cu atribuții extinse
Noul cadru constituțional îi oferă lui Munir o influență fără precedent. El va controla nu doar armata, ci și marina și aviația. Mandatul său de cinci ani poate fi prelungit, cu posibilitatea unor „resetări” repetate, ceea ce deschide perspectiva unei conduceri de lungă durată.
În plus, modificările îi garantează imunitate judiciară pe viață. Reforma a fost însoțită de schimbări majore în sistemul judiciar, inclusiv înlocuirea Curții Supreme cu o nouă curte constituțională, ai cărei judecători sunt desemnați de guvern. Mai mulți magistrați au demisionat, invocând pierderea independenței justiției.
„Este o conducere militară, lege marțială sub alt nume”, a spus Ayyaz Mallick, lector în geografie umană la Universitatea din Liverpool.
Îngrijorările au fost amplificate și la nivel internațional. Înaltul Comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat asupra „consecințelor de amploare pentru principiile democrației și statului de drept”.
Ascensiunea lui Munir în Pakistan văzută prin ochii criticilor
Poziția lui Asim Munir s-a consolidat puternic după alegerile din 2024, marcate de acuzații de fraudă și contestări privind legitimitatea guvernului. Executivul este descris de analiști drept fragil și dependent de sprijinul armatei pentru a supraviețui politic.
Tensiunile regionale au contribuit și ele la consolidarea imaginii sale. Confruntările cu India din anul precedent, soldate cu schimburi de atacuri transfrontaliere, au alimentat un val de naționalism în Pakistan. În acest context, Munir a fost promovat la gradul de general cu cinci stele și a fost prezentat ca simbol al victoriei militare.
Cum a arătat parcursul acestuia. De la lider militar la actor global
În paralel, Munir încearcă să își construiască o imagine de om de stat internațional. Pakistanul a fost implicat în inițiative diplomatice regionale, iar șeful armatei a avut contacte directe cu lideri globali, inclusiv întâlniri la Washington.
El a fost implicat și în acorduri de securitate regionale, inclusiv un pact important semnat cu Arabia Saudită. În același timp, Pakistanul a jucat un rol în negocieri internaționale, inclusiv în relația tensionată dintre Statele Unite și Iran.
Pentru o parte a experților, situația actuală nu reprezintă o ruptură, ci o formalizare a unui model vechi. Armata a avut în mod constant un rol central în politica pakistaneză, iar Munir ar fi doar expresia cea mai recentă a acestei realități. Farzana Shaikh, cercetătoare la Chatham House, consideră că actuala configurație politică reflectă o dependență structurală de instituția militară.
Ea avertizează că evoluțiile recente reprezintă „cel mai semnificativ recul pentru orice formă de tranziție către un guvern responsabil”.
Deciziile care au stârnit mari tensiuni la nivelul armatei
Centralizarea puterii a generat și tensiuni în interiorul armatei, în special prin concentrarea controlului asupra tuturor ramurilor militare și asupra structurilor strategice. Un general în retragere a descris reforma drept „dezastruoasă”, avertizând că aceasta riscă să creeze dezechilibre între forțele armate și să afecteze structura de comandă.
Opoziția susține că represiunea împotriva foștilor lideri ai Pakistan Tehreek-e-Insaf ar fi fost orchestrată cu sprijin militar, iar mai mulți dintre aceștia se află în prezent în închisoare.
Unii analiști consideră că noul amendament nu face decât să consacre o realitate deja existentă: controlul de facto al armatei asupra statului.
Pakistanul se poziționează între stabilitate și risc
Pentru susținători, măsurile recente sunt prezentate drept o formă de stabilizare instituțională. Pentru critici, ele reprezintă o concentrare periculoasă de putere, cu efecte directe asupra democrației și echilibrului constituțional.
Între aceste două perspective se conturează portretul unui lider aflat în centrul unei transformări majore: Asim Munir, figura care redefinește raportul dintre armată, stat și politică în Pakistan și își extinde influența și pe scena internațională, inclusiv în dosare sensibile precum relația SUA–Iran.
