Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Şoselele României ar putea avea un potenţial uriaş de generare a electricităţii, însă nu s-a realizat niciun studiu în acest sens.
Perioadele de caniculă nu aduc numai neplăceri. Pentru că schimbările climatice ridică din ce în ce mai multe provocări sectorului energetic, principalul poluator industrial, un grup de cercetători de la Institutul Politehnic din Worcester, Statele Unite, au descoperit o metodă de a utiliza căldura excesivă captată de asfaltul şoselelor pentru a produce căldură şi electricitate, ca idee alternativă la deja tradiţionalele panouri solare.
Potrivit publicaţiei „Science Daily“, asfaltul poate înmagazina căldura solară mult timp după apusul soarelui, iar captarea căldurii din asfalt ar duce la răcirea acestuia. Un astfel de sistem ar include conducte de apă amplasate în interiorul asfaltului, iar apa astfel încălzită poate fi utilizată ca agent termic sau ca resursă pentru generatoare termoelectrice.
România, pe harta „asfaltului energetic“
În România, în goana după utilizarea surselor regenerabile de energie, investitorii au scăpat din vedere acest potenţial. „Până în prezent, nu a fost nimeni interesat de punerea în practică a acestei idei şi nu a fost făcut niciun studiu în acest sens“, ne-a declarat preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Resurselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu. Însă, la o primă vedere, România ar putea fi inclusă cu succes pe harta „asfaltului energetic“. „Asfaltul utilizat la noi este un bun captator solar, suprafeţele sunt întinse, iar culoarea, potrivită“, a adăugat oficialul IRE.
Strategia energetică naţională arată că în România se pot genera 1,2 TWh de electricitate anual din surse solare, adică 2% din producţia naţională din 2007.
Una din problemele care ar putea sta în faţa concretizării acestei idei sunt costurile uriaşe necesare unui sistem complex de distribuţie a energiei la consumatorii finali, în condiţiile în care şoselele sunt departe de zonele locuite. „Mai mult, în sezonul rece, vor fi necesare echipamente speciale de protecţie a aparaturii, care sunt foarte costisitoare“, a mai spus Constantinescu.
Energia solară a fost utilizată cu rezerve în România, până în prezent, din cauza cheltuielilor mari pe care le implică. Potrivit strategiei energetice, costul producerii unui MWh de energie eoliană este între 140 şi 430 de euro. În prezent, singurele panouri fotovoltaice racordate la reţeaua naţională au o putere instalată de 10kW, arată datele Asociaţiei „Surse noi de energie“.
INTERES Suplimentări la certificate verzi România şi-a propus ca 38% din consumul intern de electricitate să provină din surse regenerabile până în 2020, de la 27% anul trecut. Principalul mecanism de sprijin promovat de guvern pentru încurajarea utilizării acestor resurse este alocarea de certificate verzi, pe care producătorii le pot valorifica pe lângă energia vândută. Până în prezent, producătorii primeau câte un certificat verde pentru fiecare MWh de energie alternativă livrat în reţea, însă, în iulie, executivul a decis alocarea a trei astfel de certificate pentru cei care generează electricitate din surse solare, tocmai pentru că tehnologia utilizată pentru acest tip de energie este extrem de costisitoare. Mai mult, a crescut şi suma maximă pentru care aceste certificate pot fi vândute, de la 42 la 47 de euro.
