
Asasinarea lui Mihai Viteazul - tenebrele Istoriei. Domnitorul român a fost considerat incomod de marii conducători ai Europei
Mihai Viteazul și Împăratul Romano-German Rudolf al II-lea
Domnitorul Mihai Viteazul controla doar Țara Românească în mod complet. Din Moldova, Movileștii, familie boierească atestată începând din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, controlau partea de nord, la Hotin. În Ardeal, chiar domnitorul Mihai singur spune că era un guvernator al Împăratului Romano-German Rudolf al II-lea (scrisoare din volumul IV, Mihai Viteazul în conștiința europeană) care spera ca țara să îi fie oferită spre domnie. Avea înțelegerea de la Mânăstirea Dealu cu Împăratul Romano-German Rudolf al II-lea și pacea condiționată de victoriile sale cu otomanii.
Generalul Basta - asasin moral al domnitorului Mihai Viteazul
Generalul Basta a plănuit ca domnitorul să fie singur, în noaptea de 8/9 august 1601. Valonii i-au înconjurat cortul, căpitanul Beauri l-a somat să predea sabia. Stângaci din fire, Mihai a pus mâna stângă pe sabie, dar un foc de archebuză i-a lovit mâna forte. Atunci, din spate, o suliță a unui valon l-a străpuns. Valonii i-au tăiat capul, i-au ucis calul. Trupurile și capul au zăcut pângărite în noroi până când un credincios al domnului i-a luat capul care va ajunge la Mânăstirea Dealu. Un monument funerar va fi ridicat la Câmpia Turzii pentru Mihai Viteazul.
„Unde au fost românii când a fost tăiat Viteazul?”
Paradox esențial dacă stăm să ne gândim la situația epocii, Domnitorul Mihai Viteazul n-a fost eliminat de maghiari cum s-a spus așa naționalist vorbind. Generalul Giorgio Basta (1550-1607) s-a născut la Tarranto (Roccaforte) având origine italo-albaneză. Aceeași origine o avea, paradoxal și Marele Vizir otoman Sinan Koca Pașa. Vizirul otoman i-a fost adversar la Călugăreni. Căpitanul de mercenari valoni Jacques de Beauri este cel care a executat ordinul dat de generalul Basta. Acesta era condotierul ce râvnea coroana transilvană. Se pusese în slujba Împăratului Rudolf al II-lea, la Habsburgilor, având înțelegerea nobilimii transilvane.
Concluzii
Asasinarea mișelească a lui Mihai Viteazul este una din cele mai tenebroase „afaceri” ale istoriei lumii. Omul care putea restaura Bizanțul și să pună Imperiul Otoman pe raftul cu „antihități” a fost eliminat tocmai de creștini. Evident, nu se dorea ca Papalitatea, ramura de apus a puterii ecleziastice să aibă un inamic liber, Patriarhia Constantinopolului, forța de la Răsărit. Când era cazul, europenii au fost prieteni cu turcii...când a fost să fie în pericol, i-au apărat „porțile creștinătății”, adică Principatele!
Adică, un Mircea, un Iancu, un Vlad, un Ștefan, un Petru sau un Mihai... Dar se mai pune o întrebare, de ce românii nu și-au înțeles adevărații lideri? De asta am împrumutat un vers din poezia lui Adrian Păunescu, „Capul de la Torda”. Voi încheia citând primele două strofe ale acestei extraordinare poezii:
„Capul lui Mihai Viteazul de la Torda se ridică, Și întreabă de ce țara a rămas așa de mică Și Câmpia Tordei triste îi răspunde lui cu jale: „Fiindcă astăzi ducem lipsa capului Măriei-Tale!”
Nu mai acuzați străinii că ne taie domnitorii, Că intimidează țara cu guverne provizorii, Eu atât aș vrea să aflu, arătându-ne obrazul: Totuși, unde au fost românii, când a fost tăiat Viteazul?”