Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov, mai este cercetat de DNA pentru că a mascat vânzarea a 24 de licenţe radio în spatele unui SRL şi nu a plătit taxele la stat. ANAF a transmis DNA că prejudiciul cauzat statului de către firmele lui Căncescu este de 6 milioane lei, plus majorări şi penalităţi.

Consiliul Județean Brașov a „investit” ile­gal mai bine de două milioane de euro într-un club privat (Societatea de Patinaj 1898), care a dat faliment între timp. Urmare a acestui prejudiciu, Aristotel Căncescu, preşedintele CJ Braşov, este cercetat de Direcția Națională Anti­co­rupție (DNA) pentru abuz în serviciu şi delapidare.

Procurorii DNA vor să afle care au fost motivele pentru care CJ Brașov a aprobat finanţarea  ilegală a investiţiilor într-o clădire aflată în proprietatea unei asociaţii private.

Județul Brașov a devenit membru al clubului sportiv privat „Societatea de patinaj”, la sfârșitul anului 2005. Între 2006 și 2010, Consiliul Județean Brașov a aprobat investiții de circa 3 milioane de euro  (11,5 milioane de lei) în club, atât pentru funcționarea acestuia, cât și pentru lucrări de proiectare, renovare amenajare și dotare a bazei.

Cinci ani de ignoranță

Pentru a beneficia de fonduri publice precum cele cheltuite de Căncescu pentru clubul Olimpia (cum este cunoscută baza Societății de patinaj), acesta trebuia să fie declarat de interes public. Aceasta se poate face numai prin Hotărâre de Guvern.

Timp de 5 ani, nimeni din CJ Brașov nu a cerut Societăţii de Patinaj să prezinte Hotărârea de Guvern prin care a fost declarată de utilitate publică. Mai mult, nimeni de la Departamentul Juridic şi Contencios sau secretarul județului nu a dat o simplă căutare online pe programele de legislație să vadă ca să vadă măcar dacă există o astfel de hotărâre.

Abia în 2010, C.J. Brașov a „realizat” că a cheltuit banii ilegal, deoarece clubul nu era recunoscut de Guvern de utilitate publică și a dat în judecată Societatea.

„Eroare”

Consiliul a cerut restituirea sumei de 7,26 milioane de lei (2 milioane euro), investiții realizate ilegal la baza Olimpia. „În lipsa statutului de utilitate publică, Clubul nu este legal îndreptăţit să primească subvenţii/investiții realizate cu fonduri provenite din bugetul public”, se arată în plângerea adresată Tribunalui Brașov.

Ca urmare, Aristotel Căncescu a spus, în cererea făcută judecătorilor, că plățile s-au făcut din eroare, deoarece oficialii aveau credința fermă, dar eronată, că „Societatea de patinaj” e o persoană juridică declarată de utilitate publică.

Cu toate milioanele investite ilegal, "Societatea de Patinaj" a intrat în insolvență

Atât de bine a fost administrat clubul, încât a intrat, în 2011, în insolvență. Recent, judecătorii din Argeș -unde a fost strămutat dosarul - au hotărât că județul Bra­șov are o creanță asupra clubului. Aceasta  este însă una chirografară (negarantată) și nimeni nu poate băga mâna în foc că va fi recuperată în totalitate.

Dezinformare

Acum, Căncescu afirmă că lucrările la Baza Olimpia au fost făcute de urgenţă deoarece aceasta era un monument istoric cu grad ridicat de prăbuşire. Directorul Direcției Cultură și Patrimoniu Brașov a replicat că respectiva clădire nu e inclusă în lista monumentelor istorice și că nu a fost depusă la Direcție nicio docu­mentație privind lucrările de consolidare - restaurare. Aceasta înseamnă că lucrările nu au fost doar fi­nan­țate ilegal de Consiliul Județean, ci au fost și executate fără avizul Direcției de Cultură care este obligatoriu, deoarece clădirea se află în zona de protecție a monumentelor din Centrul Istoric.

Primăria cere terenul

Primăria Brașov a cerut în instanță rezoluțiunea contractului de vânzare a terenului. Ea acuză Societatea de Patinaj că nu a respectat obligația contractuală, de a nu folosi terenul în alte scopuri decât patinajul.

CULISE Afacerea s-a făcut între liberali

Scuza membrilor Consiliului județean, că nu ar fi știut că nu puteau finanța clubul din bani publici, are picioare scurte.

Justificări

Apropiații cazului spun că au fost păcăliți de actul de înființare al asociației în care se scria eronat că aceasta e de utilitate publică. „Cine să verifice statutul de utilitate publică dacă acesta era declarat, prin statut, prin actul de înființare, autentificat la notariat”, s-a lamentat unul  dintre sfătuitorii lui Căncescu.

Neglijență simulată

Argumentul „ne-au păcălit” nu prea are cum să stea în picioare. Este greu de crezut că un jurist cu o minimă pregătire nu verifică timp de 5 ani, existența și realitatea statutului de utilitate publică. Iar „proba” că a fost luat de bun actul de înființare al asociației e doar o capcană pentru proști. „Statutul de utilitate publică se putea obține, legal, numai după cel puțin trei ani de la înfințarea asociației, deci nu-l putea avea în actul de înființare, chiar și cel mai indolent jurist știe asta”, ne-au declarat surse juridice.

Nepotisme de partid

O bună perioadă între 2005 și 2010, Căncescu a numit în consiliul de admi­nistrație al clubului colegi din PNL sau Tineretul Național Liberal, precum Marian Teleleu, Bogdan Moțoc sau Leonid Boriceanu (au ajuns chiar președinți sau directori generali ai clubului). Este greu de acceptat că niciunul dintre aceștia nu au „aflat”, în 5 ani de zile că asociația pe care o conduceau nu aveau statut de utilitate publică.

ÎNVÂRTEALĂ Președintele CJ speră să ia baza sportivă în contul datoriei

Președintele C.J Brașov ne-a declarat altceva decât ce a solicitat judecătorilor Tribunalului Brașov. El nu mai susține că a fost indus în eroare, ci că a făcut totul în cunoștință de cauză. „Eu am făcut investiția de bună știință, nu din eroare. Ce-au scris avocații, eu nu știu. A fost făcută cu aprobarea plenului Consiliului. Am consolidat o clădire monument istoric, care altfel se prăbușea. Tribunalul Argeș ne-a recunoscut calitatea de creditori a asociației, intrată în insol­vență. O să preluăm baza în contul datoriei”, ne-a spus Aristotel Căncescu. Avocatul care reprezintă interesele CJ Brașov a refuzat să comenteze afirmația lui Căncescu. CITIŢI ŞI:

• BARONIADA 2012. Căncescu, evaziune fiscală de 1,5 MILIOANE DE EURO