În timp ce România este în proces cu oficialii Comisiei Europene pentru că a încălcat o directivă privind păsările din ariile protejate, parlamentarii pregătesc modificarea legii privind aceste zone, astfel încât să permită construcţiile şi investiţiile.

Surse parlamentare susţin că iniţiativa aparţine unor deputaţi PDL, la presiunea unor "baroni" locali.

Astfel, la finalul anului trecut, Comisia Europeană a acţionat în justiţie România pentru desemnarea unor suprafeţe insuficiente ca arii de protecţie specială pentru păsări din siturile Natura 2000, parte din ariile protejate ale ţării. În urmă cu o săptămână, o lege veche de trei ani a fost scoasă la lumină, amendată şi adusă la vot în plenul Camerei Deputaţilor.

Efecte periculoase

De aici, proiectul modificat a fost retrimis Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor care, acum două zile, a amânat votul pe avizarea modificărilor pentru data de 1 martie.

Concret, amendamentele care s-au adus proiectului de lege prevăd, printre altele, posibilitatea derulării unor "activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv în parte, conforme planurilor de urbanism legal aprobate", potrivit articolul 22, amendat.

Asta în contextul în care, în 2009, Bruxelles-ul a luat măsuri împotriva Poloniei şi Bulgariei pentru acte normative similare. Deşi mulţi parlamentari susţin că vor vota împotriva acestei modificări, ecologiştii se tem că nu se va întâmpla acest lucru şi se va crea un precedent periculos. Asta, în contextul în care România e ţara cu cea mai bogată biodiversitate din UE.

PERICOL

Cum ar putea fi permise construcţiile în ariile protejate

Deşi deputaţii pe care i-a con sultat EVZ susţin că amendamentul de la articolul 22, care ar permite construcţiile şi investiţiile în ariile protejate, nu va fi votat în comisie la şedinţa de pe 1 martie, modificarea are totuşi şanse mari să treacă. Mai ales că surse din comisie susţin că acesta a fost iniţiat de PDL, la presiunile unor firme de construcţii sau consilii judeţene, care ar face bani frumoşi dacă s-ar da undă verde la investiţii în zonele protejate.

Şi, potrivit aceloraşi surse, nu ar fi prea greu ca amendamentul să fie votat. Motivul: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic are 31 de membri, dintre care 11 democrat-liberali. Aceştia ar avea majoritatea simplă necesară adoptării amendamentului, cu ajutorul celor doi membri UDMR, al celor patru independenţi şi al reprezentantului minorităţilor. În plus, şi unii social democraţi ori liberali din comisie nu sunt prea convinşi că nu ar trebui să voteze modificările.

Pentru a clarifica situaţia, EVZ a încercat să afle poziţia preşedintelui comisiei, Sulfina Barbu, membru PDL şi fost ministru al mediului, dar, după ce acum două zile a promis că va da o declaraţie, ieri, aceasta nu a mai putut fi contactată. Asta, în timp ce colegii săi nu-şi mai amintesc cine a iniţiat modificarea. "Nu ştiu cine a depus acest amendament, au fost tot felul de discuţii pe această temă în comisie", a declarat Cristian Apostolache (PDL).

Nici deputatul PNL Cornel Pieptea nu mai ştie cine a venit cu propunerea. "Nu ştiu cine a venit cu această propunere, noi nu suntem de acord cu ea sub nicio formă. Ştiu că s-a discutat despre anumite cazuri speciale, cum ar fi construcţia de diguri acolo unde e nevoie", a precizat acesta.

Un atentat la ariile protejate

Iar vicepreşedintele comisiei, Călin Ion (PSD), a arătat că modificările legii s-ar referi doar la "construcţii temporare şi doar pentru animale, cum ar fi o poartă, un jgheab". "Nici vorbă de alt gen de construcţii", a spus acesta. Proiectul de act normativ nu specifică însă la ce se referă termenul "construcţii", aşa cum susţine deputatul.

Deblocarea construcţiilor în zonele protejate reprezintă un "atentat" la ariile protejate, consideră însă preşedintele asociaţiei de protecţia mediului Kogayon, Florin Stoican. "Aleşii noştri pun pe locul întâi interesele economice. Practic, toate aceste permisivităţi sunt venite la presiunea factorilor locali: primării, consilii judeţene, diferite firme", susţine acesta, precizând că, în cazul în care aceste propuneri vor fi aprobate "se va distruge sistemul de protecţie a ariilor protejate, care a conferit de fapt o bază pentru protecţia acestor zone, cu păduri virgine şi specii care trebuie conservate".

Iar amendamentul privind construcţiile nu e singurul care ar putea contribui la distrugerea ecosistemului. Alte propuneri de modificare se referă la permiterea investiţiilor în siturile Natura 2000, pe considerente economice, dar şi scoaterea din circuitul silvic sau agricol a terenurilor din ariile protejate.

Discuţii despre permiterea vânătorii

"Noi o să avem discuţii săptămâna viitoare pe marginea acestor propuneri şi nu vom susţine decât acele amendamente care nu încalcă directivele europene", a explicat şi Ana Lucia Varga, membru al comisiei din Camera Deputaţilor şi fost secretar de stat în Ministerul Mediului. Stenograma şedinţei din 15 februarie, din plenul Camerei Deputaţilor, arată însă că deputata are, de fapt, altă părere: "(…) în cadrul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost aduse amendamente importante (…) în termen de 6 luni, această zonare trebuie să se realizeze, astfel încât, în zona de dezvoltare durabilă, cei care vor să-şi construiască un imobil să poată să o facă (…). Grupul parlamentar al PNL va vota această lege".

Mai mult, au existat şi discuţii despre introducerea unei modificări care să permită vânătoarea în parcurile naţionale, deşi unii deputaţi spun acum că nu ştiu nimic despre o astfel de propunere. "Nu ştiu să existe un asemenea amendament. Ştiu că sunt amendamente pe care vor să le susţină colegii de la Comisia de agricultură, nu le-am văzut, dar, dacă vor încălca biodiversitatea, nu voi fi de acord cu ele", a spus Varga. "Nu ştiu despre astfel de discuţii", a declarat şi Apostolache. Liberalul Pieptea a admis însă că au existat discuţii şi pentru un astfel de amendament.


LA MÂNA DEPUTAŢILOR. Sulfina Barbu conduce comisia care ar trebui să aprobe amendamentul privind construcţiile în ariile protejate

PRECEDENT

Construcţii ilegale în parcuri naţionale

Aproape 18% din teritoriul României este constituit din arii protejate, care sunt împărţite în trei categorii. Prima cuprinde cele trei rezervaţii ale biosferei – o parte a Deltei, Pietrosu Mare al Rodnei şi Gemenele din Retezat – zone unde nivelul de restricţii este cel mai ridicat, fiind permisă doar cercetarea ştiinţifică strict controlată.

În cea de-a doua categorie intră 13 parcuri naţionale, precum Retezat, Piatra Craiului, Ceahlăul etc., care înseamnă cam 1,3% din suprafaţa ţării. În aceste parcuri sunt permise activităţi cum ar fi educaţia, cercetarea sau ecoturismul.

Cea de-a treia categorie de arii protejate include 13 parcuri naturale în care este permisă şi recreerea, dar şi aproximativ 900 de rezervaţii naturale şi siturile care fac parte din reţeaua europeană Natura 2000.

Pericolul este că, în cazul în care amendamentele care permit construcţiile şi investiţiile vor trece, concesionarii sau proprietarii de terenuri din ariile protejate vor putea face toate demersurile pentru a construi, iar administratorii parcurilor respective nu vor avea cum să îi oprească, explică Florin Stoican, de la Asociaţia Kogayon.

Iar precedent există. În mai multe parcuri naţionale sunt construcţii ilegale, cum ar fi ansamblul mănăstiresc din Ceahlău sau viitoarea investiţie de la Padiş, din Munţii Apuseni, precum şi celebrul drum 66A, supranumit "drumul lui Băsescu". Asta, pentru că ultimul tronson al DN 66A Câmpu lui Neag-Herculane, cu o lungime de aproximativ 20 de kilometri, va trece prin Parcul Naţional Domogled Valea Cernei, investiţie ce ar afecta ecosistemul în respectivul parc naţional.

În plus, mai multe proceduri de infringement pentru ariile protejate au fost declanşate împotriva României, ultima dintre ele referitoare la conservarea biodiversităţii şi pe păsări, la finalul anului trecut. În acest caz, Comisia Europeană a acţionat în justiţie România pentru desemnarea unor suprafeţe insuficiente ca arii de protecţie specială pentru anumite tipuri de specii.