Tot mai multe fapte de corupţie sunt sesizate la telefoanele puse la dispoziţie de instituţiile specializate. Ultimul "turnat" a fost un medic.
Cele două telefoane unde pot fi reclamate fapte de corupţie au sunat în luna octombrie de 751 de ori. În ciuda numărului mare de apeluri, o mică parte dintre ele au fost relevante. Astfel, în urma celor 620 de apeluri primite, într-o singură lună, la numărul gratuit 0800.806.806, 30 de sesizări au fost date în lucru pentru verificări către structurile Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) din cadrul Ministerului de Interne. Avalanşă de apeluri false "În perioada la care faceţi referire au fost primite un număr total de 620 apeluri, dintre care 30 apeluri au fost date în lucru la structurile D.G.A. sau au fost transmise celorlalte structuri competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) ori unităţilor de parchet competente. Dintre acestea, două apeluri s-au materializat în acţiuni de prindere în flagrant", se arată într-un răspuns al DGA la o solicitarea adresată de "Evenimentul Zilei", în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Denunţători mai puţini la DNA La celălalt telefon, 021/312.73.99, cu tarif normal de acestă dată, pot fi sesizaţi procurorii DNA în legătură cu diverse fapte de corupţie. În ultima lună, 131 de persoane au sesizat Direcţia însă, potrivit unor surse judiciare, niciun denunţ nu a fost relevant. DNA mai poate fi sesizat prin poştă, e-mail sau audienţă. De altfel, cele mai multe dintre dosarele de mare corupţie s-au constituit în urma denunţurilor directe sau în urma unor informaţii care au venit de la alte instituţii. Românii sesizează anonim În plus, sesizările procurorilor în legătură cu fapte de corupţie se pot face completând un formular electronic. Potrivit unor surse judiciare, cetăţenii se arată reticienţi în a completa respectivul formular. Unul dintre motive este acela că reclamanţii trebuie să-şi dezvăluie identitatea şi să-şi lase coordonate de contact, lucru care nu se prea întâmplă. Cele mai multe sesizări de acest tip sunt trimise anonime. În acest caz, reclamaţiile sunt analizate şi, din păcate, într-un număr foarte mic se şi confirmă prin dosare penale şi ulterior, prin rechizitorii în instanţă. Cu toate aceste neajunsuri, marile dosare de corupţie se înregistrează în urma unor denunţuri, direct în biroul procurorilor. Telefoane cu folos În cazul Direcţiei Generale Anticorupţie, telefonul "verde" s-a dovedit util. Astfel, în luna septembrie, şapte dosare penale s-au constituit în urma sesizărilor cetăţenilor. În octombrie, două apeluri la numărul 0800.806.806 s-au concretizat prin reţineri în flagrant, urmate de arestări. Primul flagrant s-a înregistrat pe 26 octombrie când poliţiştii DGA au prins un agent de poliţist din cadrul Secţiei 10 Poliţie din Bucureşti, în timp ce primea suma de 1.000 de euro. Victima închipuită Cu o săptămână înainte, poliţistul a mintit-o pe denunţătoare, susţinând că are un dosar penal în care ar fi avut calitatea de făptuitoare. El i-a cerut 1.000 de euro pentru soluţionarea favorabilă a dosarului. După ce femeia a sunat la Direcţia Generală Anticorupţie, informaţia a fost verificată şi s-a constatat că nu există niciun dosar pe numele ei. Poliţistul a fost reţinut pentru 24 de ore, ulterior fiind prezentat instanţei cu propunere de arestare preventivă. A doua zi, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis arestarea poliţistului. Şpagă pentru operaţie Al doilea caz priveşte un chirurg care opera la spitalul Malaxa. Pe 27 octombrie, poliţiştii au reţinut un medic în timp ce primea 1.500 de lei de la o altă femeie. Cu o zi înainte, denunţătoarea a sunat la acelaşi telefon "anticorupţie" pentru a reclama faptul că doctorul i-a cerut 1.500 de lei pentru a-l opera pe tatăl său, internat în spitalul Malaxa. Banii erau atât pentru el, cât şi pentru încă doi colegi, împreună cu care urma să efectueze o intervenţie chirurgicală. Acelaşi doctor a cerut şi primit 250 de lei pentru anestezistul care urma a participa la operaţie. Arestat 29 de zile Ulterior, s-a dovedit că medicul şpăgar lucrează la Spitalul Malaxa cu contract de colaborare pentru gărzi, el având contract de muncă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. "Dacă se stabileşte că medicul chirurg este vinovat, îi vom rezilia contractul de colaborare", a declarat, imediat după reţinere, managerul Spitalului Clinic Nicolae Malaxa din Capitală, Florin Adrian Secureanu. După o zi, medicul a fost prezentat judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti. Pe 28 octombrie, judecătorii acestei instanţe au hotărât arestarea acestuia pentru 29 de zile sub acuzaţia de luare de mită. MĂSURI Strategia anticorupţie pe următorii trei ani Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011 - 2014. Documentul prezintă priorităţile la nivelul UE în acest domeniu: recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice şi protecţia intereselor financiare ale UE. Acelaşi document urmăreşte prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor. La capitolul "riscuri" ministerul consemnează "inexistenţa unui mecanism de colectare sistematică a datelor solicitate" şi "imposibilitatea îndeplinirii tuturor obiectivelor şi din protocoalele de colaborare". CITIŢI ŞI:
- DEZBATERE EVZ. Cultul şpăgii în spitale. Cum scăpăm de mita din sistemul sanitar?
Recomandările noastre
