Ardelenii, mai strângători decât moldovenii şi oltenii. VEZI unde sunt cei mai chibzuiţi români

Ana Bâtc ă
17 aprilie 2011, 08:44

Criza i-a făcut pe români să pună mai mulţi bani deoparte. Cu toate acestea, cei mai strângători români sunt în continuare aceiaşi care economiseau şi înainte de 2008. Cei mai mulţi bani în depozite la termen se află la sucursalele băncilor din Bucureşti. Capitala este urmată la mare distanţă de judeţele Cluj, Constanţa şi Braşov, potrivit informaţiilor BNR, analizate de EVZ.

Aproape 4 din 10 lei care sunt puşi deoparte în depozite la termen la băncile din România sunt economisiţi în Bucureşti. Depozitele la termen constituite în Capitală, în valoare totală de aproape 31 miliarde lei, la finele lunii februarie 2011, reprezintă 36,5% din depozitele totale ale românilor, arată datele privind structura în profil teritorial a depozitelor clienţilor nebancari, neguvernamentali publicate de Banca Naţională a României (BNR), analizate de EVZ.

Bucureştenii şi străinii aflaţi în Capitală îşi constituie economiile în egală măsură în lei (15,1 miliarde lei) şi în valută (15,8 miliarde lei), cu o preferinţă uşoară pentru monedele străine, considerate mai sigure.

Într-o ţară atât de centralizată cum este România, bucureştenii deţineau primul loc la economii şi înainte de criză.

Cum a distrus Ceaușescu mintea românilor. Planul neterminat

Trei zodii care vor avea o toamnă plină de provocări. Deciziile le vor influența viitorul

Ne puteți urmări și pe Google News

Ardelenii, fruntea ţării

Pe al doilea loc în clasamentul celor mai puţin risipitori români sunt clujenii. Ei aveau puşi să facă dobândă în depozite la termen circa 4 miliarde de lei, la sfârşitul lunii februarie. Clujenii se pot lăuda cu aceeaşi poziţie şi în clasamentul de dinainte de criză, ceea ce înseamnă că au obiceiul de a economisi indiferent de condiţiile economice.

Locuitorii judeţului Cluj preferă să-şi ţină banii în depozite în lei, care aduc randamente vizibil mai mari decât cele în valută. Astfel, depozite în valoare de 2,4 miliarde lei sunt în monedă naţională, iar de 1,5 miliarde lei în valută.

Judeţul Constanţa ocupă locul al treilea în topul celor mai chivernisiţi români, cu o sumă de 2,9 miliarde lei în depozite la termen. De la declanşarea crizei, constănţenii au început să economisească mai mult şi astfel i-au depăşit pe braşoveni, care aveau economii mai mari decât ei în 2008. În Constanţa, depozite în valoare de 1,7 miliarde lei sunt constituite în moneda locală şi de 1,18 miliarde lei în valută, potrivit datelor BNR.

Graniţa dintre Călăraşi şi Ilfov, locul unde sărăcia se învecinează cu bunăstarea

Timişul a depăşit Prahova în doi ani

Pe locul al patrulea se situează judeţul Braşov, unde în depozite bancare la termen sunt adunaţi 2,8 miliarde lei, din care 1,6 miliarde în lei şi 1,2 miliarde în alte valute. Braşovenii au pierdut un loc în clasament, faţă de anul 2008 pe motiv că au avut printre cele mai mici ritmuri de creştere a economiilor de la declanşarea crizei, cu o creştere de 86,8% a sumelor agonisite.

Judeţul Timiş ocupă poziţia a cincea, cu 2,6 miliarde lei în depozite la termen constituite de populaţie până la sfârşitul lunii februarie. Bănăţenii preferă să-şi ţină banii mai degrabă în valută (1,4 miliarde lei) decât în lei (1,2 miliarde lei). Înainte ca recesiunea să se facă simţită şi în România, judeţul Timiş se afla mai jos în clasament. Timişenii i-au depăşit însă pe prahoveni, datorită creşterii economiilor într-un ritm mai rapid decât aceştia, cu aproape 80% în circa doi ani şi jumătate.

Moldovenii au mai mulţi bani la bancă decât oltenii

Top 10 judeţe cu cele mai mari depozite la termen este completat de Prahova, Iaşi, Argeş, Bihor şi Mureş.

Practic, printre primele zece zone ale ţării după nivelul economiilor se regăsesc cinci judeţe din Ardeal, un singur judeţ din Moldova, însă niciunul din Oltenia. În continuare, pe locul al 11-lea s-a plasat judeţul Bacău şi abia pe al 12-lea Doljul, cei mai strângători olteni, care păstrează la bănci 1,8 miliarde lei în depozite la termen.

Urmează Sibiul, după care trei judeţe din Moldova – Galaţi, Suceava şi Neamţ.

Oltenii din Vâlcea sunt abia pe locul 22 (1 miliard de lei în depozite la termen), cei din Olt pe pe 29 (784 milioane lei), iar cei din Gorj pe 31 (circa 720 milioane lei).

Unde sunt cei mai risipitori români

Deşi nu au nici pe departe cele mai mici salarii din ţară, giurgiuvenii figurează cu cele mai mici depozite la termen. Judeţul Giurgiu se află la coada clasamentului, cu economii de numai 350 milioane de lei, la jumătate faţă de judeţul Gorj sau doar un sfert din depozitele constituite în Neamţ.

În mod paradoxal, salariul mediu net al unul locuitor din judeţul Neamţ a fost de 1.026 lei, anul trecut, în timp ce al unuia din Giurgiu a fost de 1.168 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS). Altfel spus, cu salarii mai mari cu 14% decât românii din Neamţ, giurgiuvenii au pus deoparte de patru ori mai puţini bani.

De altfel, nici criza nu i-a motivat să-şi adune mai mulţi bani pentru zile negre. Aici se înregistrează una dintre cele mai mici rate de creştere a economiilor din 2008 până în prezent.

Pe locul al doilea cu cele mai mici depozite se află judeţul Călăraşi (aproape 497 milioane lei), unde sunt cele mai mici salarii din ţară, de numai 980 lei, în medie, în 2010. În Giurgiu, salariile sunt cu circa 20% mai mari decât aici.

Călăraşiul este urmat de Mehedinţi cu 504 milioane lei în depozite la termen, la jumătate faţă de judeţul Alba. Următorul pe listă este Covasna, cu 514 milioane lei economisiţi, de circa trei ori mai puţin decât au sucevenii la bănci.

Mehedinţenii, campioni la ritmul economisirii pe timp de criză

De la declanşarea crizei, sumele puse la păstrare la bănci pentru zile negre de conaţionalii noştri şi de străinii care se află pe teritoriul ţării noastre aproape că s-au dublat.

Dacă, în septembrie 2008, la băncile româneşti în depozite la termen se aflau lei şi valută în valoare totală de 43,83 miliarde lei, în februarie 2011, suma aproape că s-a dublat, crescând cu aproape 94%, până la circa 85 miliarde lei.

Practic, în doi ani şi patru luni, românii aproape că şi-au dublat economiile la bănci, cu o creştere medie de 94%.

Însă venirea crizei nu i-a speriat la fel pe toţi românii. Cei din judeţul Mehedinţi sunt campioni la ritmul de agonisire pe timp de criză. Sumele pe care locuitorii judeţului de la graniţa cu Serbia şi Bulgaria le-au pus în depozite bancare din 2008 încoace au crescut de două ori şi jumătate, până la 504 milioane lei.

Ritmuri apropiate de economisire le-au avut locuitorii judeţelor Sălaj (cu o creştere a depozitelor la termen de 146%) şi Bistriţa-Năsăud (145%). Aceştia sunt urmaţi de gorjeni (128,8%), argeşeni (128,1%) şi sătmăreni (122,6%).

Cine s-a speriat cel mai puţin de criză

La polul opus, se regăsesc românii care nici măcar nu şi-au dublat economiile. Pe primul loc sunt prahovenii, depozitele cărora au crescut cu 76,5%, urmaţi de giurgiuveni (76,7%) şi clujeni (78,6%).

Bucureştenii intră şi ei în această categorie. Locuitorii Capitalei şi-au crescut sumele agonisite în depozite bancare la termen cu circa 85%, sub media pe ţară.

Topul judeţelor cu cele mai mari economii

Judeţul Depozitele la termen ale populaţiei* (miliarde lei)