Procurorii DNA l-au audiat, ieri, pe Vasile Blaga cu privire la modalitatea în care s-au făcut numirile la ANRP, instituţie de care se leagă cinci dosare de corupţie. „Evenimentul zilei” vă prezintă un scurt istoric al Autorității, precum și resorturile principalelor fraude din această instituție

Autoritatea Națională a Pentru Restituirea Proprie tăților( ANRP) a fost înfiinţată în 2005 cu misiunea de a centraliza retrocedările, de care se ocupau până atunci autorităţile locale, tocmai pentru a elimina fraudele şi favorizările. Ceea ce s-a întâmplat însă, cu adevărat, a fost că ilegalităţile s-au mutat din teritoriu, la centru, funcţionând după o „reţetă” simplă: politicienii îşi pun oamenii lor în fruntea ANRP, iar aceştia dau despăgubiri supraevaluate unor samsari imobiliar pentru drepturi litigioase asupra unor terenuri, pe care, la rândul lor, le cumpără pe mai nimic de la adevăraţii proprietari. Cercul se închide în momentul în care afaceriştii „cotizează” la partid.

Protejaţii Puterii

În 2005, prima şefă a ANRP a fost Ingrid Zaarour (PNL), protejata lui Bogdan Olteanu. Trei ani mai târziu, aceasta a fost schimbată din funcţie după un control al Curţii de Conturi, care a relevat că au fost acordate despăgubiri fără acte. A urmat Anca Oprea (PSD), consiliera lui Mircea Geoană, dar a rezistat numai şase luni, până să fie înlocuită cu Crinuţa Dumitrean, protejata lui Ioan Oltean (PDL). Un alt control al Curţii de Conturi a descoperit că în mandatul lui Dumitrean, despăgubirile se acordau discreţionar: unii petenţi aşteptau banii cu anii, în timp ce alţii îi primeau după numai o lună. Mai mult, unele despăgubiri erau supraevaluate, iar altele erau acordate de mai multe ori pentru acelaşi autor.

Ca să mai „stingă” scandalul, Mihai Răzvan Ungureanu a numit în fruntea ANRP în 2011 un procuror, Dorina Danielescu. Ea a descoperit că 80% dintre dosarele soluţionate nu aveau ataşate certificatele de moştenitor, dar nu a apucat să pună lucrurile în ordine, deoarece a fost schimbată un an mai târziu, odată cu prăbuşirea guvernului MRU. Din 2012, la şefia ANRP se află George Băeşu (PSD) care a declarat, la preluarea funcţiei, că la ANRP a găsit „un haos bine organizat şi bine întreţinut”. Din martie 2015, George Băeşu este şeful demisionar al ANRP, fiind silit să părăsească funcţia deoarece era vizat de amenzi în peste 150 de procese pentru neplata sau neemiterea unor titluri de proprietate.

Blaga, martor-cheie

Vasile Blaga a declarat ieri că nu a fost implicat în numirea unor persoane la ANRP. „Am fost chemat ca martor în dosarul respectiv, tema a fost modul în care au fost făcute numirile, care au fost procedurile pentru numirile în funcţii - secretar de stat, şefi de agenţii, inclusiv la ANRP. Asta a fost tema discuţiei. (...) Din nefericire, aţi văzut şi dumneavoastră câţi oameni sunt chemaţi ca să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat acolo”, a declarat Vasile Blaga.

Audieri-maraton la DNA

Mai mulţi foşti şi actuali demnitari au făcut „potecă” la sediul DNA pentru a da detalii cu privire la numirile în funcţii la ANRP, instituţie a cărei nume începe să fie sinonim cu feuda corupţiei. În 16 martie, fostul premier Emil Boc a fost citat ca martor la DNA într-un dosar în care sunt investigate fapte de corupţie la ANRP. Cu o săptămână mai devreme, fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu era chemat să dea explicaţii în legătură cu procedura de desemnare a unui reprezentant al ministerului pe care îl conducea în Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În acelaşi dosar, foştii miniştri de Finanţe, Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, au fost chemaţi, pe rând, în faţa procurorilor pe data de 7, respectiv 8 martie. Oficial, prejudiciul total din dosarele ANRP este de peste 700 de milioane de euro, însă acesta este într-o continuă creştere, pe măsură ce sunt descoperite noi fraude.

Mită pentru Ioan Oltean

Într-un dosar aflat încă în instrumentare la DNA, deputatul PNL, Ioan Oltean (foto), este acuzat de procurori că a primit 600.000 de euro de la Mihai Rotaru, acţionar la CS Universitatea Craiova, pentru a interveni în favoarea omului de afaceri la ANRP. Oltean ar fi intervenit la fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, astfel că Rotaru ar fi obţinut o despăgubire de aproape 109 milioane de lei pentru un teren care, potrivit procurorilor, a fost supraevaluat cu peste 87 de milioane de lei.

Teren agricol de milioane

Crinuța Dumitrean (foto) este urmărită şi într-un dosar în care este acuzată că ar fi pretins 400.000 de euro mită de la omul de afaceri Horia Simu. Acesta ar fi achiziționat drepturile litigioase ce priveau o suprafață de teren agricol situată în extravilanul municipiului Constanța, prețul cesiunii fiind de 700.000 euro. Simu a cerut ANRP despăgubiri pentru terenul respectiv, un expert l-a evaluat la 8,7 milioane de euro, iar Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor a aprobat în unanimitate.

„Tunul” lui Horia Simu

Fosta şefă a ANRP, Ingrid Zaarour (foto), a fost trimisă în judecată în 25.08.2015 alăuri de Theodor-Cătălin Nicolescu și de alte cinci persoane, în dosarul privind despăgubirea ilegală aprobată de ANRP pentru un teren de peste 97.000 metri pătraţi, la un preţ supraevaluat cu aproape 70 milioane de euro. În baza raportului întocmit de un evaluator, membrii Comisiei ANRP au aprobat despăgubirea ilegală a lui Horia Simu, pentru terenul de peste 97.000 de metri, cu 128 milioane de euro.

Despăgubiri „cu dedicaţie"

Ingrid Zaarour a fost trimisă în judecată şi în 09.04.2015 alături de Remus Virgil Baciu, vicepreşedintele instituţiei Theodor-Cătălin Nicolescu, reprezentantul Ministerului Justiţiei, Horia Georgescu (foto), şi alţi membri ai Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor. Toţi au fost acuzaţi că au dispus despăgubirea a trei cumpărători de drepturi litigioase cu peste 80 milioane euro, în timp ce aceştia achiziționaseră drepturile de la moștenitori cu suma de 2,7 milioane euro.

Dosarul Alinei Bica

Fostul preşedinte al ANRP, Crinuţa Dumitrean, a fost trimisă în judecată în 15.12.2014, alături de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica (foto), pentru că i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro. Cu ajutorul Alinei Bica, Stelian a convins Comisia de Retrocedare să supraevalueze despăgubirea pe care statul urma să i-o plătească pentru 13 hectare din Parcul Plumbuita. Omul de afaceri a primit 90 de milioane de euro, cu 60 de milioane peste preţul real