Actuala criză economică şi factorii care au declanşat-o reflectă, între altele, viteza cu care ceea ce părea implauzibil cu numai luni în urmă devine foarte relevant acum.
Am aflat cât de fulgerător nişte subiecte sau fenomene care păreau nişte banale dureri de cap alaltăieri devin migrene ascuţite astăzi, cu riscul de a deveni cancer până poimâine. Plecând de la această premisă, o prestigioasă firmă de cercetare din New York a alcătuit o listă cu zece scenarii mai puţin plauzibile, cu scopul de a le plasa în dezbaterea publică din timp. Între multe alte învăţăminte ale acestui raport se află şi câteva avertismente cel puţin incomode pentru România, diplomaţia ei şi în general întregul mecanism de relaţionare al ţării noastre cu lumea.
Primul scenariu menţionat de firma newyorkeză, pe nume Eurasia Group, include ipoteza unei lovituri de stat în Pakistan şi preluării conducerii politice de către armată pe fondul unei recesiuni acute şi a unor tensiuni naţionaliste şi fundamentaliste aprofundate. În aceeaşi regiune se mai menţionează riscul destrămării Emiratelor Arabe Unite, precum şi pronunţate tensiuni politice în Turcia. O altă evoluţie îngrijorătoare, identificată de analiştii aceleiaşi firme, este deteriorarea multi-dimensională a climatului politic şi socio-economic în Rusia.
Consecinţele crizei ar putea crea tensiuni sociale sporite, care să facă loc unor forţe politice ultranaţionaliste, antiliberale, cu politici economice izolaţioniste şi statiste. Un alt risc identificat de Eurasia Group este chiar la frontiera României şi ia forma declinului profund al Ucrainei, cu tot cu „îmbrăţişarea” de către aceasta a Rusiei, care, în schimbul sprijinului economic, impune reversarea multor reforme politico-economice. Tot în Europa, analiştii citaţi întrevăd riscul revenirii la putere în Polonia a unor forţe naţionalist-izolaţioniste cu efect destabilizator în regiune. În America Centrală, se menţionează riscul ca Mexicul să cadă pradă instabilităţii pe fondul corupţiei legate de traficul de droguri. Mai la sud, se menţionează încă o criză - a câta oară? - în Argentina.
În timp ce Africa riscă să aibă parte de destabilizarea Nigeriei şi a destrămării a încă unei fragile democraţii pe continent, analiştii de la Eurasia Group identifică în Orientul Îndepărtat riscul instabilităţii politice a Japoniei, cu consecinţa deteriorării relaţiilor de securitate a acesteia cu Statele Unite. Din perspectiva României, lista de riscuri a analiştilor de la Eurasia Group este un inventar al unor ţări şi regiuni cu care ţara noastră nu a avut un dialog susţinut şi coerent, faţă de care nu s-a pus problema elaborării unei politici nuanţate.
Nu în ultimul rând, este vorba de ţări şi regiuni care evidenţiază o cronică lipsă de expertiză în cadrul unui aparat diplomatic care a fost deturnat în ultimii ani de miopia obsesiilor de integrare euroatlantică - obsesii care au dus la neglijarea restului lumii. Cu alte cuvinte, degringolada anilor ’90, disperarea de a intra în NATO şi UE din 2000-2004, plus himera axei Bucureşti-Londra şi Washington au nimicit interfaţa României cu principalele surse de vulnerabilitate ale geopoliticii mondiale. Pe o mare furtunoasă şi din ce în ce mai înceţoşată, România are defecţiuni la motoare, lumini şi sirenă - adică se află în derivă, la mâna destinului.