EVZ Special
America Latină, între Washington și Beijing: Argentina devine pivotul pro-occidental al emisferei sudice
Sursa imagine: CAPITAL
Din cuprinsul articolului
Astăzi, în noua ediție a podcastului „Esențial”, moderat de Sorin Andreiana, redactor-șef al revistei Capital, general-maior (r) Adriean Pîrlog analizează efectele victoriei lui Javier Milei în Argentina și noile repoziționări din America Latină. Discuția atinge relația Buenos Aires–Washington, reacțiile Beijingului și posibila confruntare economică dintre Venezuela și Columbia, cu Canalul Panama și infrastructura strategică regională în centrul atenției.
Victoria lui Javier Milei în Argentina schimbă harta geopolitică a Americii Latine. Noua administrație de la Buenos Aires a readus capitala argentiniană într-o zonă de convergență cu Washingtonul, după ani de orientare ambiguă spre blocul BRICS și parteneriatele cu Beijingul.
„Din perspectiva Statelor Unite, este un punct câștigat,” afirmă generalul (r) Adriean Pîrlog, explicând că relația Milei–Trump funcționează și pe o axă economică solidă: „SUA și instituțiile financiare apropiate Washingtonului au sprijinit Argentina cu zeci de miliarde de dolari, ceea ce a dus la stabilizarea macroeconomică.” – inflația lunară a coborât de la 12–13% la aproape 2%.
Argentina revine spre Washington
Reorientarea Argentinei, adaugă Pîrlog, „afectează raporturile cu BRICS, limitează pârghiile axei Venezuela–Rusia–China și redeschide tema investițiilor occidentale în sudul continentului.” În termeni geopolitici, acest viraj are semnificația unei repoziționări istorice. „Pentru Washington, Argentina devine un pivot de stabilitate pro-occidental în emisfera sudică. Este o mutare cu miză strategică, pentru că echilibrează influența chineză și rusească din zonă, în special cea proiectată prin Venezuela și infrastructura controlată indirect de Beijing”, precizează generalul.
Potrivit acestuia, Beijingul resimte deja efectul acestei reorientări. „China a investit masiv în infrastructura argentiniană și în lanțurile logistice din regiune. Acum, cu Milei la putere, aceste pârghii încep să fie reevaluate.”
Duelul economic Venezuela–Columbia
În paralel, generalul Pîrlog atrage atenția asupra unui nou front latent: competiția economică dintre Venezuela și Columbia. „Este un duel economic în devenire, conectat la controlul rutelor comerciale și la infrastructura strategică din jurul Canalului Panama,” explică el.
Canalul – monitorizat parțial prin echipamente Huawei – devine, potrivit expertului, „un punct de fricțiune între interesele americane și planurile chineze de a crea culoare logistice de rezervă”. Beijingul lucrează deja la alternative: „China a operaționalizat un culoar terestru cu linie feroviară de mare capacitate în Columbia, între nord-estul și sud-estul Canalului Panama, pentru a asigura un backup logistic în eventualitatea pierderii controlului asupra canalului.”
În opinia lui Pîrlog, această strategie amintește de un proiect mai vechi: „China a încercat în urmă cu aproape un deceniu să construiască un al doilea canal Panama, traversând Nicaragua. A fost o tentativă eșuată, dar intenția geopolitică a rămas – controlul rutelor comerciale din emisfera vestică.”
Doctrina Monroe, reactivată
Din punct de vedere strategic, reacția Washingtonului este previzibilă. „În logica doctrinei Monroe, orice proiect care schimbă balanța de putere în emisfera vestică este greu de dus la capăt. Statele Unite nu vor permite apariția unor infrastructuri care pot submina securitatea lor economică sau militară în zonă,” subliniază generalul.
De altfel, administrația Trump pare decisă să reia controlul asupra nodurilor critice de transport și comunicații din Caraibe și nordul Americii de Sud. „Washingtonul își repoziționează prezența în regiune, atât prin sprijinul acordat Argentinei, cât și prin presiunea diplomatică asupra Venezuelei.”
Axa Venezuela–Rusia–China și războiul tehnologic
Generalul explică și cum axa Venezuela–Rusia–China rămâne activă, dar mai vulnerabilă: „Venezuela este susținută de Moscova și Beijing, inclusiv prin transporturi de mare capacitate, însă nu mai are marja de manevră economică de altădată.”
În schimb, Columbia mizează pe deschiderea comercială și pe capitalul occidental. „Columbia devine, în acest context, contrabalansul natural al Venezuelei. Se repoziționează pragmatic, pentru a beneficia de fluxurile economice americane și europene,” afirmă Pîrlog.
Tot el avertizează că miza reală se mută tot mai mult spre controlul infrastructurilor digitale și energetice. „America Latină este noul câmp de testare pentru războiul tehnologic global – infrastructura 5G, rețelele de transport, porturile și sistemele de comunicații sunt noile fronturi ale competiției dintre SUA și China.”
