Alexandru Muravschi critică lipsa dialogului direct dintre Chișinău și Tiraspol: „Este absolut anormal”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fostul viceprim-ministru și ex-ministru al Economiei din Republica Moldova Alexandru Muravschi a afirmat, în cadrul emisiunii „Без галстуков cu Alexandru Stahurschi”, difuzată de N4, că soluționarea conflictului transnistrean nu poate avansa fără contacte și negocieri directe între conducerea de la Chișinău și administrația de la Tiraspol. Potrivit noi.md, expertul consideră că lipsa unui asemenea dialog la nivel înalt în ultimii cinci ani este o situație anormală.

Alexandru Muravschi: populația s-a obișnuit cu separarea celor două maluri

Alexandru Muravschi a afirmat că majoritatea populației de pe malul drept al Nistrului nu mai acordă o atenție deosebită soluționării conflictului transnistrean, fiind concentrată asupra propriilor probleme. În opinia sa, după aproximativ 35 de ani în care cele două maluri ale Nistrului au trăit separat, această realitate a devenit una obișnuită pentru o mare parte dintre cetățeni.

Expertul consideră că locuitorii de pe malul stâng al Nistrului ar putea fi mai interesați de rezolvarea conflictului, în condițiile în care mulți dintre ei lucrează pe malul drept și beneficiază inclusiv de asigurarea obligatorie de asistență medicală.

În același timp, Muravschi atrage atenția că deja a doua generație de pe malul stâng trăiește, de facto, în condițiile unui stat independent, în cadrul autoproclamatei și nerecunoscutei RMN. Potrivit acestuia, situația de pe malul drept influențează și modul în care locuitorii din regiunea transnistreană privesc o eventuală reunificare.

Muravschi consideră că oamenii de acolo se pot întreba de ce ar trebui să se unească cu malul drept în condițiile în care văd probleme economice și alte dificultăți la Chișinău, iar capitala Republicii Moldova nu reprezintă pentru Tiraspol un exemplu suficient de convingător în aceste domenii.

Lipsa contactelor la nivel înalt, criticată de fostul vicepremier

Fostul viceprim-ministru consideră că o parte importantă a responsabilității revine conducerii țării, despre care spune că s-a retras din procesul de negocieri dintre Chișinău și Tiraspol.

Muravschi a afirmat că poate înțelege, din punct de vedere juridic, reticența președintei Maia Sandu de a negocia cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, în condițiile în care aceasta este președintele ales legal al unui stat independent, iar liderii de la Tiraspol sunt considerați separatiști de autoritățile de la Chișinău.

Din punct de vedere politic, însă, expertul consideră că această abordare este greșită și că un conflict precum cel transnistrean nu poate fi soluționat în lipsa contactelor directe dintre oficialii de rang înalt.

„Da, ei nu trebuie să stea în fiecare zi la masa negocierilor. Da, munca preliminară, de pregătire, trebuie să fie realizată de alte persoane, de viceprim-ministru împreună cu echipa sa, de alte ministere și așa mai departe. Dar faptul că în ultimii 5 ani nu a existat niciun contact între Președintele Republicii Moldova și conducerea administrației transnistrene, niciun contact între Prim-ministrul Republicii Moldova și conducerea administrației de pe malul stîng al Nistrului este absolut anormal”, a subliniat fostul viceprim-ministru și ex-ministru al Economiei, în prezent expert independent.

Sursa foto: telegram:tsvtiraspol

Legătura dintre dosarul transnistrean și integrarea europeană

Alexandru Muravschi consideră că reticența Chișinăului de a discuta la nivel înalt cu Tiraspolul ar putea avea legătură și cu mesajele transmise de reprezentanții Uniunii Europene.

Aceștia au afirmat că nesoluționarea conflictului transnistrean nu ar reprezenta un obstacol pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și că țara ar putea adera la Uniunea Europeană chiar și în lipsa reunificării.

În opinia fostului vicepremier, un asemenea mesaj a reprezentat un semnal important pentru actuala conducere a Republicii Moldova și, în primul rând, pentru Maia Sandu, în condițiile în care aderarea la Uniunea Europeană reprezintă principalul obiectiv al guvernării.

Muravschi consideră însă greșită ipoteza potrivit căreia, dacă Republica Moldova poate ajunge în UE fără rezolvarea conflictului transnistrean, autoritățile nu mai trebuie să caute o soluție pentru malul stâng al Nistrului.

Expertul a criticat și partidele de opoziție, despre care afirmă că nu au acordat suficientă atenție problemei transnistrene.

Potrivit lui, în programele acestora apare în general doar ideea că diferendul trebuie soluționat pașnic și în conformitate cu Constituția, fără să fie prezentate propuneri concrete care ar putea fi aplicate.

Chișinăul ar putea miza pe efectele războiului din Ucraina

Alexandru Muravschi consideră că actuala conducere a Republicii Moldova ar putea păstra speranța că războiul din Ucraina va contribui, în cele din urmă, la soluționarea conflictului transnistrean.

Regiunea transnistreană se află într-o situație dificilă, este izolată și prinsă în contextul conflictului, în timp ce problemele energetice s-au complicat, iar perioada de iarnă se anunță dificilă.

În opinia sa, Chișinăul ar putea miza pe scenariul în care administrația de la Tiraspol va rămâne fără alternative, va renunța la rezistență, iar regiunea va ajunge sub controlul autorităților moldovene.

Dumitru Roibu cere ca reintegrarea să devină prioritate națională

Anterior, președintele Partidului Politic „Alianța Moldovenilor”, Dumitru Roibu, a afirmat că reintegrarea Republicii Moldova trebuie să devină principala prioritate națională și să nu mai fie tratată doar ca un slogan politic.

Acesta consideră că actualul context geopolitic impune o schimbare de abordare în privința procesului de reintegrare.

„Știm că, în campania electorală, au existat partide care au avut ca prioritate aderarea la Uniunea Europeană în 2028. Pînă la UE 2028, Republica Moldova trebuie să fie reîntregită. Această necesitate de a reîntregi țara nu este doar o necesitate de securitate, ci și una de raționament economic și social. Considerăm că elitele politice din Moldova trebuie să-și reconsidere poziția referitor la soluționarea problemei transnistrene. Reîntregirea și reintegrarea țării trebuie tratate ca un proiect de durată lungă, nu ca un proiect de partid, ci ca o prioritate națională”, a declarat Dumitru Roibu.

Liderul formațiunii susține că procesul de reintegrare are nevoie și de mai multă claritate în ceea ce privește cadrul constituțional și forma pe care ar urma să o aibă statul după reunificare.

„Trebuie să discutăm deschis ce formă de stat alegem: stat unitar consolidat, autonomie extinsă sau anumite regimuri tranzitorii. Lipsa unei viziuni consolidate în societate și în rîndul clasei politice alimentează neîncrederea cetățenilor din stînga Nistrului referitor la acest proces de importanță națională”, a spus Dumitru Roibu.

Roibu aduce în discuție Constituția și problema limbii

Referindu-se la Constituția Republicii Moldova, Dumitru Roibu a susținut necesitatea respectării supremației Legii Supreme și a criticat modificările pe care le consideră realizate prin evitarea mecanismului constituțional.

„Trebuie să ne asigurăm că, în viitor, nu se mai aplică modificări ale Constituției care se fac prin evitarea mecanismului constituțional. În mod special, trebuie să ne gîndim la revenirea la conținutul inițial al articolului 13, votat de Parlament, prin care limba moldovenească era prevăzută în Constituție. Eliminarea ei printr-o manipulare juridică a Curții Constituționale afectează procesul de reintegrare, iar pentru procesul de reintegrare a Transnistriei, limba moldovenească este un element important care ne poate uni”, a declarat Roibu.

În privința dimensiunii economice, liderul formațiunii consideră că un model de reintegrare ar trebui să cuprindă industrializare, acces la energie electrică ieftină, dezvoltarea lanțurilor logistice, armonizarea politicilor fiscale și atragerea investițiilor strategice.

„Prin reintegrare, malul drept și malul stîng pot beneficia de avantaje economice importante. Trebuie să avem un mecanism clar și transparent de garantare a drepturilor de proprietate și de recunoaștere a deciziilor adoptate pînă la momentul reintegrării”, a subliniat el.

Două scenarii privind viitorul regiunii transnistrene

În ceea ce privește securitatea, Dumitru Roibu a vorbit despre două posibile evoluții ale situației din regiunea transnistreană și despre rolul Federației Ruse.

„Există două abordări: fie Transnistria, cu sprijinul Federației Ruse, se va reuni cu Republica Moldova, fie, tot cu sprijinul Rusiei, se va consolida într-un regim separatist”, a afirmat Roibu.

Acesta a vorbit, totodată, despre necesitatea combaterii stereotipurilor și a promovării reconcilierii între cele două maluri ale Nistrului.