Hotărârea Înailte Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) cu referire la menținerea sechestrului instituit de DIICOT pe bunurile KMG Internațional ar putea afecta investițiile societății comerciale și planurile de dezvoltare ale acesteia pe termen mediu.
"KMG International a luat act de decizia extrem de severă adoptată astăzi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind menținerea sechestrului instituit de DIICOT în luna mai 2016. Considerăm că această măsură nu este necesară, în condițiile în care nu există un risc de dispariție, distrugere ori sustragere a bunurilor Grupului. Considerăm că ÎCCJ nu a ținut cont de informațiile și documentele depuse de Grup privind nivelul sechestrului reclamat de DIICOT, care demonstrează faptul că valoarea totală a bunurilor vizate (Kaz Munai Gaz International, OilField Business Solutions și SC Rompetrol Rafinare SA) se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de instituție", se arată în comunicatul KMG, potrivit Agerpres.
Sursa citată precizează că decizia ÎCCJ ar putea afecta investițiile companiei, pe termen mediu și lung, dar și dezvoltarea acesteia. Totodată, KMG menționează că ar putea avea probleme privind capacitatea firmei de a atrage finanțări suplimentare.
'Precizăm că planul investițional al Grupului are numeroase beneficii pentru economia locală asigurând locuri de muncă, contribuții la bugetul de stat și beneficii pentru parteneri și furnizori. În prezent, operațiunile grupului se derulează în condiții normale. Decizia anunțată astăzi este nedreaptă și nejustificată în baza dovezilor prezentate curții, existând riscul deteriorării parteneriatului productiv dintre companie și angajați, familiile acestora și comunitățile din care fac parte. KMG International va folosi toate căile legale pentru protejarea investițiilor, a activităților și operațiunilor curente, dar și a celor peste 5.000 de angajați din România. Astfel, KMG International își va continua demersurile de acționare în instanță a României la tribunalele arbitrale de la Stockholm, bazat pe tratatul Carta Energiei, și ICSID, tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială, de la Washington DC', menționează sursa citată.
Totodată, compania spune că DIICOT face referire la pretinse fapte care au avut loc în perioada 2000 – 2003.
"Astfel, a invoca în 2016 nelegalitatea unor privatizări realizate în 1999 și, respectiv, 2000, ridică de la bun început probleme vădite de convenționalitate, constituționalitate și legalitate, fie și numai în raport cu principiile garantării dreptului de proprietate și ale securității circuitului civil. Prin absurd, dar în acord cu principiul invocat de DIICOT și ÎCCJ, în acest moment ar trebui ca toate privatizările realizate în România din 1990 și până în prezent să fie discutate și analizate, iar în cazul celor care au beneficiat de diverse facilități (ștergeri de datorii istorice, compensări, reeșalonări sau alte tipuri de ajutor) să fie cercetați inclusiv acționarii actuali ai acestor companii, indiferent de sectorul economic din care provin (petrolier, auto, construcții, financiar, metalurgic, etc). În calitate de cumpărător de bună credință și de investitor strategic în sectorul energetic din România, Grupul își desfășoară activitățile în acord cu prevederile legale interne și internaționale, reușind să transforme rafinăria Petromidia în cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Mării Negre", se mai spune în document.
"Valoarea totală a investițiilor realizate de Grup în România din 2007 până în prezent se ridică la peste 4 miliarde dolari, inclusiv achiziția pachetului de acțiuni al fostului Grup Rompetrol, investiții care s-au reflectat și în economia internă (contribuții la bugetul de stat — peste 12 miliarde dolari, impact direct și indirect asupra a 300.000 de beneficiari, exporturi — Rompetrol Rafinare este al doilea exportator al țării, etc)", arată documentul citat.
Recomandările noastre
