În condiţiile coabitării politice, "dincolo de orgolii şi practici construite neinspirat la Palatul Cotroceni", se impune clarificarea diviziunii muncii între preşedinte şi premier, susţine Adrian Năstase, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, într-o postare pe blogul său, referindu-se la conflictul dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta pe tema participării la reuniunea şefilor de stat de la Bruxelles.

În opinia sa, nu există reglementări europene conform cărora prezenţa preşedintelui sau premierului să fie obligatorie la reuniunile Consiliului European.

"Zilele recente au adus în prim-plan o mai veche dezbatere politică generată de pretenţia preşedintelui Traian Băsescu de a reprezenta în exclusivitate România la reuniunile externe. De o parte şi de alta a disputei politice s-au situat mai multe personalităţi, mai mult sau mai puţin (dez)interesate de miza întregii dezbateri şi de efectele ei asupra politicii externe a României. Cred, cu toate acestea, că unele lucruri trebuie subliniate şi că unele elemente politice şi instituţionale sunt dincolo de interpretare sau de "măreţia dreptului", ca să citez o declaraţie recentă a unui specialist în constituţionalism. În primul rând, trebuie spus răspicat faptul că nu exista reglementare europeană, fie în tratate (inclusiv Lisabona), fie în regulamentele interne ale Consiliului, care să ceară prezenţa exclusivă la Consilii a preşedintelui sau a premierului. De aceea, reuniunea este a 'şefilor de stat SAU de guvern'', a arătat Năstase pe blogul personal.

Practica reprezentării la Consiliu

Fostul premier susţine că fiecare stat a fost liber să îşi stabilească practica reprezentării la Consiliul European sau a deciziei sale, exemplificând prin faptul că Slovacia "nu a avut nicio problemă să susţină în faţa partenerilor că decizii majore nu pot fi adoptate în lipsa unui aprobări exprese, ulterioare, a Legislativului naţional".

"Simplul fapt că Traian Băsescu a construit, după alegerea sa ca preşedinte, o practică a reprezentării României la nivel european - care nu a adus însă cele mai bune rezultate pentru România -, nu este un motiv ca această stare de lucruri să fie instituţionalizată şi menţinută. În aceeaşi măsură, chiar dacă politicile discutate la nivelul Uniunii Europene nu sunt la fel de familiare în spaţiul intern precum politica naţională de investiţii sau cea din domeniul sănătăţii ori educaţiei, ele au în mod cert caracteristici care le separă de politica externă propriu-zisă. Nu negociem sau încheiem acorduri bilaterale, ci în acord cu parteneri ai aceleiaşi organizaţii luăm decizii comune, care privesc toate cele 27 de state", a spus Adrian Năstase. "Mai mult, a subliniat acesta, aceste decizii sunt încorporate în legislaţia naţională prin votul suveran al Parlamentului şi sunt implementate de către Guvernul susţinut de majoritatea parlamentară, iar unele se aplică, în baza Constituţiei noastre, în mod direct, în timp ce altele trebuie adoptate într-un anumit interval de timp. Miniştrii de resor participă la reuniuni, premierul ar fi singurul care nu participă

"Această dinamică poate să nu fie considerată o politică internă tipică - în orice caz ea impune un grad de coordonare şi cooperare majoră al autorităţilor române. Mai mult, în condiţiile în care miniştrii de resort participă la Consilii alături de omologii lor europeni, iar premierul nu ar putea să participe la Consiliul şefilor de stat sau de guvern, premierul ar deveni, practic, singurul membru al Executivului care să nu participe nemijlocit la dinamica europeană", a adăugat Năstase.

În opinia acestuia, trebuie luate în calcul şi valenţele profund simbolice ale conceptului de reprezentare, atrăgând atenţia în context că la negocierea aderării României la Uniunea Europeană nu a participat preşedintele, acesta fiind prezent doar la semnarea Tratatului de aderare.

"A mai semnat, în numele României, Tratatul fiscal (încurcând data) dar negocierea acestuia nu putea fi făcută decât de către guvern. Şi mandatul în astfel de situaţii se dă tot de guvern (nu vorbesc de deplinele puteri ci de mandatul de negociere). Una este să reprezinţi România la înmormântarea unei mari personalităţi europene, de exemplu, când nu e nevoie de un mandat din partea guvernului şi este altceva dacă e vorba de semnarea unui tratat. Atunci, mandatul de la guvern este necesar. Este evident însă că, în condiţiile în care o practică politică eficientă nu a reuşit să se impună, discutarea atribuţiilor concrete ce revin fiecărui membru al Executivului este o prioritate instituţională pentru România. Preluarea modelului finlandez sau a celui polonez sau a celui bulgar - în care preşedintele are în vedere reprezentarea statului la evenimente ce ţin de priorităţile strategice ale politicii naţionale (precum summit-urile NATO sau activităţile ONU), iar premierul este cel responsabil de dinamica europeană - poate fi o soluţie optimă, ce are atât avantajul transparenţei, cât şi pe cel al clarităţii", a spus Adrian Năstase.

"Normală ar fi comunicarea directă a premierului cu ceilalţi premieri" În opinia sa, este "stupid" ca preşedintele să povestească premierului ce a înţeles sau nu din problemele discutate la Consiliul European.

"Ar fi stupid să credem că participarea României la Uniunea Europeană ar putea fi eficientă în condiţiile în care preşedintele României, participând, alături de şefi de guvern din majoritatea ţărilor europene şi discutând despre coordonarea activităţilor guvernamentale, s-ar întoarce în ţară să povestească premierului ce a înţeles (sau nu a înţeles) el din problemele discutate iar premierul să transfere, folosind telefonul fără fir, aceste informaţii obţinute indirect către ministere. În plus, nu este normal să existe o comunicare directă a premierului român cu premierii celorlalte state - cu care poate să discute, la aceste întâlniri, ca între colegi de "clasă", şi alte probleme ce ţin de relaţiile bilaterale?", a concluzionat fostul premier. CITIŢI ŞI:

• Prima confruntare dintre Traian Băsescu și Victor Ponta
• Augustin Zegrean: La Consiliul European ar trebui să meargă șeful statului. VEZI reacția lui Victor Ponta
• Cristian Diaconescu: La Consiliul European trebuie să meargă Traian Băsescu. Victor Ponta: Eu nu am încredere în asemenea sfătuitori
• Cristian Preda: Am primit anunțul pentru Consiliul European, pe listă este Traian Băsescu