Contribuabilii din Uniunea Europeană cheltuiesc, anual, aproape o jumătate de milion de euro pentru fiecare europarlamentar român. Banii includ doar salariul, diurna, cheltuielile de transport, banii pentru consilierii parlamentari, suma forfetară, plus o alocaţie consistentă pentru promovarea politică.

Contribuabilii din Uniunea Europeană plătesc, anual, aproape o jumătate de milion de euro pentru fiecare europarlamentar român - bani care includ doar salariul, diurna, cheltuielile de transport, sumele pentru consilierii parlamentari, suma forfetară, plus o alocaţie consistentă pentru promovarea politică. O parte din aceşti bani nu trec niciodată prin mâna aleşilor de la Strasbourg, iar unii trebuie justificaţ i cu acte. Dar, după ce şi-a plătit cazarea, chiar şi cel mai cinstit dintre europarlamentari poate rămâne, lunar, cu un venit de peste 9.000 de euro, „bani în mână“.

Alocaţia poate fi mai mică în lunile în care se desfăşoară activităţi în circumscripţ ii. Sumele de care beneficiază un europarlamentar au fost până acum, practic, secrete - pentru ca nu cumva colegii din partid să înceapă să-şi dorească un astfel de post.

Teoretic, toate cheltuielile bugetare sunt pe site-ul Parlamentului European, dar, practic, ar fi aproape imposibil de identificat şi contabilizat integral. Unul dintre cei aleşi în noiembrie în legislativul de la Strasbourg spunea că, până nu a ajuns aici, nu a avut nici cea mai mică idee ce sume uriaşe va avea pe mână, pentru că propriii săi colegi păstrau tăcerea.

Salariu mic, alocaţie după buget

Europarlamentarii români primesc un salariu echivalent cu cel al deputaţilor şi senatorilor din propria lor ţară, adică aproximativ 45 de milioane de lei vechi, adică puţin peste 1.200 de euro. Această regulă îi dezavantajează pe români - şi, în general, pe cei din statele est-europene - întrucât cei din Vest au salarii de aproximativ 10.000 de euro, recordmeni fiind, se pare, italienii. Prima şmecherie apare la banii pentru transportul internaţional.

Astfel, Parlamentul European acordă pentru fiecare drum Bucureşti- Strasbourg 1.800 de euro, iar pentru o deplasare la Bruxelles, alţi 1.600 de euro. Banii se acordă pe baza tichetului de îmbarcare în avion, în condiţiile în care un bilet dus-întors pe aceste rute costă în jur de 500 de euro.

Diurna pentru fiecare zi petrecută într-unul dintre cele două oraşe în care are activităţi Parlamentul European este de 279 de euro. Pentru 13- 15 zile de activitate lunară, un europarlamentar primeşte aproape 4.000 de euro, din care maximum 900 de euro se cheltuiesc pe chiria de la Bruxelles, iar alţi 400 de euro se pierd pentru hotelul din Strasbourg.

ALOCAŢII CONTROVERSATE

Zeci de mii de euro pentru promovare şi pentru a aduce vizitatori la sediul legislativului

Fiecare grup politic le acordă parlamentarilor afiliaţi o sumă cuprinsă între 27.000 de euro şi 45.000 de euro (totalul variază de la un grup la altul) pentru diferite proiecte politice. Unii dintre europarlamentarii socialiş ti aduc, de exemplu, ziarişti români la Bruxelles sau Strasbourg. Alţii, din Partidul Popular sau de la liberali, editează broşuri cu Tratatul de la Lisabona.

Deturnări de fonduri

În plus, fiecare europarlamentar poate aduce, anual, 100 de vizitatori la sediul legislativului european, această instituţie acoperind costuri în valoare de 400 de euro pentru fiecare invitat, respectiv 40.000 de euro pe an. Urmează încă două alocaţii extrem de controversate: 16.900 de euro pe lună pentru angajaţii de la cabinetul parlamentar şi 4.000 euro pe lună pentru chiria biroului parlamentar, plus dotări. Recent, doi europarlamentari britanici au fost acuzaţi că deturnau cei 16.900 de euro destinaţi consilierilor. Unul se pare că-şi angajase familia, iar altul dădea banii la partid.

Chiar ieri, Parlamentul European a decis să ridice imunitatea austriacului Hans-Peter Martin, cercetat de oficiul antifraudă (OLAF) şi somat să restituie instituţ iei 163.000 de euro, cheltuieli nejustificate. Hans-Peter Martin era supranumit „Domnul Curăţenie“ tocmai pentru că denunţase public modul în care colegii săi europarlamentari utilizează banii primiţi de la PE. Europarlamentarul s-a apărat spunând că este vorba despre o greşeală a contabilului său.

Banii nu ajung la chiulangii

Diurna este suspendată dacă lipseşti de la un vot final, în plen, iar celor care lipsesc la peste jumătate dintre aceste proceduri li se înjumătăţeşte suma forfetară de 4.000 de euro. Nimeni nu îndrăzneşte să semneze prezenţ a - cum se procedează la Bucureş ti - şi pentru un alt coleg.

La Strasbourg, unde se ţin şedinţele în plen, se lucrează de la 9.00 dimineaţa la 12.00 noaptea şi, sub presiunea psihologică a colegilor din ţări precum Germania, şi românii desfăşoară o activitate mult mai susţinută decât colegii lor din ţară. Dacă un europarlamentar nu chetuieşte cei 45.000 de euro pentru proiecte politice, în anul următor i se scade din alocaţie echivalentul sumei necheltuite anterior.

Totuşi, din 2009, se vor rediscuta sumele din aşa-numitul „pachet Cox“ - Pat Cox era preşedintele Parlamentului European când s-au adoptat aceste reguli. Cea mai dură discuţie vizează egalizarea salariului, dar mulţi vestici, în frunte cu italienii, ar pierde bani, aşa că se opun unei astfel de măsuri.