Aproape 2,5 milioane de cetăţeni din Peninsulă trăiau în 2007 în sărăcie lucie, potrivit criteriilor Institutului naţional de statistică (ISTAT).
Potrivit unui raport publicat astăzi, pragul "sărăciei absolute", care stabileşte o medie a cheltuielilor lunare "esenţiale" în ceea ce priveşte hrana, locuinţa şi facturi - variază în funcţie de locul de reşedinţă:
- pentru un adult care locuieşte singur, pragul este de 694 de euro pe lună dacă locuieşte într-o zonă urbană din nordul ţării şi 468 de euro dacă locuieşte într-o comună mică din sud.
- pentru un cuplu cu doi copii de vârstă mică, pragul este de 1.223 de euro pe lună într-un oraş din nord, sau de 850 de euro într-un sat din sud.
"Sărăcia absolută" se referă la "incapacitatea de a cumpăra bunurile şi serviciile necesare pentru a-şi asigura un nivel de viaţă considerat minimum acceptabil", notează ISTAT.
Astfel, în 2007, în jur de 975.000 de familii, adică 2,427 milioane de persoane îndeplineau aceste criterii.
Institulul remarcă faptul că fenomenul este mai răspândit în sud şi în insule, precum şi în familiile numeroase, cu cel puţin trei copii.
Săraci în Italia, bogaţi în România
Potrivit jurnaliştilor revistei Capital, în ţara noastră, rata sărăciei absolute va urca anul acesta la 7,4%, faţă de 5,7% cât a fost anul trecut, iar în 2010 urmează să se ridice la 9-10%.
Astfel, dacă în 2008 existau în România cam 1,25 milioane de persoane care trăiau sub pragul de sărăcie absolută, la sfârşitul lui 2010 numărul lor ar putea ajunge la 2-2,25 milioane.
Se consideră, în 2009, ca fiind sub acest prag:
- persoanele singure care trăiesc cu mai puţin de 250 de lei pe lună,
- familiile formate din doi adulţi care consumă mai puţin de 467 de lei pe lună,
- cele formate din doi adulţi şi un copil care supravieţuiesc cu mai puţin de 570 de lei lunar, cele din doi adulţi şi doi copii care consumă sub 671 de lei lunar
Recomandările noastre
