23 iunie 1940 - URSS începe negocierile pentru Basarabia și Bucovina. Până pe 26 iunie 1940, înțelegerea cu Germania se realizase

Perioada 23 iunie-26 iunie 1940 este una a corespondenței sovieto-germane deosebit de intense.

23 iunie 1940 - URSS face primul pas: Basarabia și Bucovina

URSS prin Veaceslav Molotov va scrie Germaniei naziste: „Rezolvarea problemei basarabene nu mai suferă amânare. Guvernul sovietic se străduieşte încă să mai realizeze o soluţionare pașnică a acestei probleme, însă este hotărât să folosească forţa în cazul în care guvernul român refuză o înţelegere pașnică. Cererea sovietică se extinde de asemenea şi asupra Bucovinei, care are populaţie ucraineană”.

Destinatarul misivei este ambasadorul german la Moscova, Friedrich Werner von Schulenburg este surprins. În anexele secrete ale Pactului Ribentrop-Molotov din 23 august 1939, nu era vorba de Bucovina. Aceasta fusese sub ocupație habsburgică și austro-ungară până la 1918.

Hitler supărat pe URSS: „nu vreau să fiu luat drept imbecil”

Hitler este nemulțumit de cererea URSS. El va declara: „Nu vreau să fiu luat drept imbecil de către ruşi!”. Pe 24 iunie 1940, răspunsul german  arată clar că popuația germană din Basarabia trebuia să fie protejată. URSS nu trebuia să depășească în pretențiile sale linia Prutului. Răspunsul german arată că din decembrie 1939, românii primiseră avertismentul să negocieze cu sovieticii. Practic, nemții se fac că nu au înțeles că era vorba și de Bucovina și nu dau replica.

Apoi, Joachim von Ribbentrop a spus pe 25 iunie 1940, că Germania era consecventă în privința negocierilor din august 1939 de la Moscova și în privința pactului de neagresiune semnat. El a precizat că „revendicarea de către Uniunea Sovietică a Bucovinei constituie o noutate”. Germania invoca interesele sale economice în domeniul agricol și petrolifer în România. Dorea, de asemenea, ca URSS să rezolve amiabil chestiunea cu România.

Ambasadorul von Schulenburg a răspuns sovieticilor că dacă URSS ar renunța la pretențiile legate de Bucovina, lucrurile s-ar rezolva mult mai ușor din partea Germaniei, în privința diferendului româno-sovietic.

Molotov răspunde, afirmând că se dorea Bucovina pentru că aceasta „constituie ultima parte care mai lipseşte Ucrainei unificată şi tocmai din această cauză guvernul sovietic trebuie să acorde importanţa cuvenită rezolvării acestei probleme, în mod simultan cu problema Basarabiei”

Molotov plusează și spune că „guvernul sovietic doreşte să-şi urmărească numai propriile interese şi nu are intenţia să încurajeze celelalte state (Ungaria, Bulgaria) să ceară anumite părţi din teritoriul României”

S-a bătut palma pe Basarabia și pe Bucovina de Nord

Deși Molotov spusese că până la urmă, sovieticii ar putea renunța la pretențiile din Bucovina, Stalin întoarce foaia pe 26 iunie 1940. El va spune că URSS  dorește „să-şi limiteze cererile asupra părţii nordice a Bucovinei, împreună cu oraşul Cernăuţi“. Germania a dorit să gândească o formă de recompensă pentru România, cerând sovieticilor să redea tezaurul depus de români în 1917 în Rusia.

Molotov a replicat că URSS știe că România a exploatat suficient Basarabia pe care ar fi luat-o de la Rusia, profitând de slăbiciunea statului respectiv.

În cele din urmă, Molotov și Schulenburg convin ca ambasadorul României la Moscova,  Gheorghe Davidescu să fie notificat. Notificarea va fi făcută la ora 22.00 pe 26 iunie 1940.

Epilog

Începea războiul notelor ultimative din perioada 26-28 iunie 1940.

Peste ani, pe 23 iunie 1990, la 50 de ani de la începutul acestor discuții pentru Basarbia, RSS Moldovenească își proclama suveranitatea de stat, urmând ca pe 27 august 1991 să-și proclame independența.