Stadionul „National” din Complexul „Lia Manoliu” va deveni in curand istorie. In acest moment exista un proiect pentru un stadion ultramodern, care sa corespunda normelor UEFA, si se cunosc termenii ofertelor depuse de cele doua consortii interesate de lucrare. Castigatorul licitatiei va fi anuntat in cel mult doua saptamani, dupa spusele lui Adriean Videanu, primarul general al Capitalei. Dupa ce se va sti castigatorul licitatiei, tribunele vechii arene vor disparea. Romania – Moldova va fi astfel ultima partida intertari disputata pe cea mai mare arena a tarii, devenita simbolul a generatii intregi de romani.

Stadionul pe care Mircea Sandu viseaza sa organizeze o finala de Cupa UEFA se va ridica pe ruinele celei mai mari arene din tara la ora actuala. Pana la inaugurarea stadionului de cinci stele nu mai raman decat amintirile momentelor memorabile desfasurate, de-a lungul vremii, aici.

Intre sutul lui Boloni si Depeche Mode

Sutul de la peste 30 de metri al lui Laszlo Boloni in poarta campioanei mondiale Italia, in 1983. Memorabilul Dinamo – Hamburg 3-0, cu ghiuleaua „unduita” a lui Multescu. Universiada din 1981. „Nisipul lui Oprisan” la meciul Romania – Danemarca, in 2003. Steaua – Rapid, primul si deocamdata singurul duel romanesc in cupele europene. „Gala Hagi”, momentul retragerii „Regelui” fotbalului romanesc. Celebrele „cuplaje” imposibil de imaginat in ziua de azi. Paradele de 23 August si „Daciadele”. Concertele unor legende ale muzicii, precum Michael Jackson – de doua ori – , Joe Cocker, Eros Ramazotti, Rod Stewart, Depeche Mode si Metallica.

Cea mai mare arena a tarii a fost umpluta pana la refuz de spectatori de multe ori. „La Dinamo – Real Madrid, din 1963, au fost cu siguranta 100.000 de oameni. Lumea se inghesuia pe bancile de lemn. Spectatorii erau mult mai linistiti atunci. Stateau cu sticla de vin la meci, dar nu se iscau batai, ca in ziua de azi…”, rememoreaza Nicolae Stere, inginer-sef la Complexul „Lia Manoliu” de 27 de ani.

33 de milioane de lei

Stadionul n-a beneficiat de prea multe operatiuni de modernizare. „Bancile de lemn puse in 1953 au fost schimbate abia in 1981, inaintea Universiadei. Tot atunci, in ‘81, s-a facut pista de zgura. Nu cred ca mai exista undeva o contabilitate a costurilor de constructie, dar stiu ca reparatiile din ‘81 s-au ridicat la 33 de milioane de lei. Atunci s-a facut pista de atletism. Dar stiti care era valoarea leului atunci. Acum ar fi o suma astronomica. Nocturna a fost montata in 1976. Era Siemens si avea vreo 700 de lucsi. Inainte de Campionatul European de tineret din 1998 a fost schimbata cu una Phillips, care are peste 1.000 de lucsi”, adauga Dan Tudose, directorul general adjunct al complexului.

Exemplul miticului Wembley

Gazonul nou a fost inaugurat anul trecut, iar cei care au operat lucrarea s-au laudat cu sistemul de incalzire subterana. Daca se va darama stadionul, nu se stie ce se va intampla cu cazanele de incalzire care sunt adapostite sub tribuna a doua.

Toate aceste momente vor ramane in memoria multimii. Cronologia evenimentelor nu mai conteaza, pentru ca timpul nu mai are rabdare. Europa are alte criterii. Si englezii au distrus miticul „Wembley”, asa ca nimeni nu va plange, probabil, dupa vechea arena bucuresteana. Trecutul trebuie lasat acolo unde ii e locul: in urma.

Nemultumire

Balas: „Ma doare sufletul”

Destui reprezentanti ai federatiilor sportive sunt nemultumiti de decizia prin care stadionul „Lia Manoliu” va fi demolat si transformat intr-o arena destinata doar fotbalului. „Ma doare sufletul ca vor darama acest stadion care are pista de atletism.
Pe noi, cei de la atletism, ne vor lasa in fundul gol. Unde ne vom desfasura activitatea?”, ne-a declarat celebra Iolanda Balas, cea care a castigat 142 de concursuri consecutive. Nicolae Mara-sescu, fost antrenor de atletism si secretar de stat in Ministerul Sportului, este si mai suparat pe primarul Adriean Videanu: „Mai bine il modernizau si construiau altul, doar pentru fotbal. Nu ne ajunge ca Ceausescu a daramat 49 de stadioane si n-a facut niciunul in loc?”. (Marius Chican)

Evenimente istorice pe „23 August”

1953 – se inaugureaza cel mai mare stadion din România
1969 – Fotbal: România-Grecia 1-1, tricolorii se califica la Mondiale
1981 – Universiada
1982 – Atletism: Vali Ionescu stabileste un nou record mondial la saritura in lungime
1983 – Fotbal: România invinge campioana mondiala Italia cu 1-0 in preliminariile EURO 1984
1988 – Festivitate: Ultima defilare comunista pe stadion
1992 – Muzica: Megastarul Michael Jackson concerteaza prima oara in România
1999 – Muzica: Concerteaza legendarii rockeri de la Metallica
2003 – Fotbal: România-Danemarca 2-5, una dintre cele mai rusinoase infrângeri din istorie
2006 – Muzica: Depeche Mode ofera un spectacol fara precedent n România
2007 – Fotbal: România-Moldova, ultimul meci al nationalei pe fostul „23 August”. Se preconizeaza demolarea celui mai mare stadion din România

Construit In doar cinci luni

„Munca voluntara era obligatorie”

Cel mai mare stadion construit in Romania a fost inaugurat in 1953. Mult timp, cat spectatorii stateau pe gradene, locurile nu puteau fi contabilizate cu exactitate. Se spunea ca arena are aproximativ 80.000 de locuri. Nocturna a fost montata in 1976 si s-au pierdut aproape 15.000 de locuri.

Dupa ce s-au montat scaunele, in 1998, capacitatea a scazut la 53.000 de locuri, iar dupa ce s-a refacut gazonul, anul trecut, fiindca nivelul terenului a fost inaltat cu un metru si jumatate, au mai disparut cateva randuri de scaune. Desi a descrescut constant dupa fiecare operatiune de cosmetizare, „Nationalul” a ramas mereu cea mai mare arena a tarii. In cronicile marilor meciuri ale vremii, in dreptul numarului de spectatori s-a trecut de cateva ori si incredibila cifra de 100.000 de oameni. In timpul comunismului s-a numit „23 August”, dupa 1989 a devenit „National”.

„In ‘53, aici erau gradini de zarzavat”

„Stadionul a fost construit in doar cinci luni. Si parintii mei au lucrat acolo, fiindca munca „voluntara” era obligatorie. S-a facut rapid, pentru ca se apropia Festivalul Mondial al Tineretului. Chiar daca lucrarea s-a desfasurat pe fuga, cei care-l vor darama vor avea mult de munca, fiindca s-au folosit materiale foarte bune. E un beton extraordinar de tare”, povesteste Nicolae Stere. El a copilarit vizavi de stadion si cunoaste amanuntele. „Inainte, aceste pamanturi au apartinut unor latifundiari.

O bucata, cea revendicata acum, era a lui Malaxa, iar pe restul erau niste gradini de zarzavat ale unui bulgar, Ivan Gruev. Erau si niste gropi ale nimanui. Pe atunci, zona nici nu era in Bucuresti, era comuna Dudesti – Cioplea”, rememoreaza Stere. „Apoi, aici au fost un obor de vite si un balci. Tin minte ca mama m-a adus de cateva ori la balci aici”, a adaugat Dan Tudose, directorul general adjunct de la Complexul „Lia Manoliu”.

PROIECT

Noua arena ar costa 150.000.000 euro

Stadionul „National” a fost rupt din Complexul „Lia Manoliu” (care apartine de ANS) prin Hotararea de Guvern numarul 449, din 19 aprilie 2006, devenind proprietatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti si, de aici, repartizat in subordinea Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti. „Acum nu mai e „Complexul Lia Manoliu”, ci „Arhipelagul Lia Manoliu”, fiindca noi am ramas cu „insulite”„, spune Nicolae Stere.

Intre reprezentantii Complexului Lia Manoliu si noii proprietari ai arenei exista divergente de opinie. „Razboiul rece” a pornit in primul rand de la „maruntirea” complexului. Mai mult, oamenii care au administrat stadionul nu sunt de acord cu planurile noilor proprietari. Initial, s-a facut un proiect care prevedea o arena cu pista de atletism. Apoi s-a realizat alt proiect. Un stadion de fotbal, cu tribunele aproape si o alta arena de atletism. „Se pierde teren important si se cheltuie mult mai multi bani. Primul proiect estima costurile noului stadion la aproximativ 80 de milioane de euro.

Al doilea proiect, cu doua stadioane, costa circa 145 de milioane de euro. Mai mult, ultima forma a stadionului ar putea dauna grav gazonului abia refacut!”, a rabufnit Nicolae Stere.

Dintre cele 20 de firme care si-au achizitionat caietul de sarcini, doar doua consortii au depus ofertele pentru licitatie. Primul consortiu, italo-german, este format din firmele Astaldi Spa si Max Bogl. Acest consortiu a depus doua oferte. Prima de 542.532.445 de lei si a doua de 411.062.996 de lei, anuntand ca termenul de executie va fi de 32 de luni.

De partea cealalta se afla firma Alpine Mayreder Bau GmbH. Aceasta a anuntat ca va termina lucrarile in doar 29 de luni, pentru 450.383.217 de lei. Conform studiului de fezabilitate, investitiile ar trebui sa se ridice la 501.536.129 de lei (aproximativ 150.000.000 de euro), iar durata executiei ar trebui sa fie de maximum 20 de luni.