EVZ CHIŞINĂU. Interviu cu preşedintele Iniţiativei Româneşti din Serbia, Boian Bărbuţă: "UE şi OSCE nu cunosc problemele minorităţii româneşti din Serbia!"

Boian Barbucić, sau Bărbuţă, aşa cum este numele său românesc, este preşedintele IRS, o structură asociativă care pledează pentru respectarea drepturile românilor din Valea Timocului şi pentru înţelegerea reală a distructivei teorii a sinonimiei, aceea a împărţirii românilor în români şi vlahi.

El îşi doreşte crearea unei federaţii a asociaţiilor româneşti din Serbia, care să poată apăra drepturile românilor şi îşi doreşte să completeze lista electorală a românilor care să voteze pentru alegerea noului Consiliu Naţional al Minorităţii Naţionale a Românilor din Serbia, programată pentru anul acesta, prin aceasta demonstrând că în Timoc există mai mulţi români decât cei aproape 2.600 declaraţi oficial la recensământul populaţiei din Serbia din anul 2011.

EVZ: Recent, a avut loc o vizită importantă în Timoc a Înaltului Comisar Pentru Minorităţi Naţionale al OSCE – Astrid Thors. Cât de important pentru românii din zonă a fost acest moment? Boian Bărbuţă: Acesta este un moment important pentru neamul românesc, dar, din păcate, eu nu am avut întâlnire cu reprezentanţii OSCE, pentru că în Serbia se ascunde neamul românesc. Întâlnirea a fost numai cu liderii partidelor şi asociaţiilor care au denumirea valahă în limba sârbă, dar noi care avem denumirea românească nu am avut nici un reprezentant la nicio întâlnire, de aceea vrem să spunem cu după 200 de ani de asimilare, neamul nostru românesc este mereu ascuns.

Cunoaşte OSCE adevăratele probleme ale comunităţii româneşti din Timoc? Nu poate să le cunoască, atât timp cât nu este întrebată nicio asociaţie românească, în ciuda tuturor dovezilor istorice probate de Academia Română, de România. Nicio asociaţie românească nu e contactată, nici un lider, nici un ONG. Nu poate să cunoască toate problemele, pentru că cele mai multe probleme încep la cei care sunt cu denumirea românească. Nu au probleme doar cei care folosesc denumirea de vlahi. Nu poate OSCE să îşi facă o impresie şi nici nu poate face un raport corect, dacă nu sunt întrebate toate părţile. Asta e problema şi cred că OSCE-ul are o bună colaborare cu autorităţile de la Belgrad şi opţiunea românească e pitulată şi nici un lider de asociaţie pur românească nu e contactat. Aş vrea să spun că altădată, doamna Înalt Comisar trebuie să vină şi să se întâlnească cu noi toţi liderii, să ne cunoască şi să ne întrebe care este situaţia reală din teren, să nu se mai ascundă românii, pentru că în teren numărul de români creşte pe zi ce trece.

Profeția lui Elon Musk: „A mai rămas doar un an”

Dr. Francesco Capelletti, copilul-actor, chirurgul pur-sânge și icoana tatălui. Destine de filme la Floreasca

Comisarul face o analiză a rezultatelor de până acum ale introducerii limbii române în şcolile din Valea Timocului. Dincolo de propria sa analiză, ce credeţi dvs. despre această evoluţie? Nu cred nimic, pentru că în Serbia tot ceea ce e făcut se face sub presiune, nu cu bunăvoinţă, nu se face cu drag pentru noi şi pentru copiii noştri, tot se face la presiune, iar autorităţile de la Belgrad face totul la presiunea organismelor internaţionale. Zice că doamna a văzut nişte şcoli şi a constatat că nu e bună situaţia şi că mai trebuie lucrat, dar mai mult trebuie să i se spună care sunt argumentele pentru care părinţii nu şi-au dat copiii la şcoală, asta este cea mai mare problemă pentru că acesta este exemplul clar de presiune făcută împotriva părinţilor.

Ce probleme i-aţi semnala doamnei Înalt Comisar? Dacă aş fi faţă în faţă cu doamna, în primul rând i-aş prezenta un document din care reiese cum în satul meu - Brestovac şi în alte trei sate vecine s-au înscris prima oară 30 de copii, după care părinţii i-au retras şi au rămas numai 6 copii. Acesta este un argument! Apoi trebuie întrebaţi părinţii cu s-au făcut presiuni asupra lor, avem o dovadă şi avem argumente pentru a-i demonstra Înaltului Comisar ce s-a întâmplat după şase luni.

Ce va aduce nou, în opinia dvs., începerea oficială a negocierilor de aderare la UE pentru Serbia? Este, mai degrabă, o politică a statului sârb, dar pentru neamul nostru românesc, sunt sceptic asupra posibilităţii de a se schimba ceva în bine. Poate că, din contră, vor încerca şi mai mult să ne ascundă de instituţiile europene, să nu fim văzuţi de instituţiile europene în mandatul lor. Dar să ştiţi că ei nu fac nimic fără presiune din partea UE.

Dumneavoastră credeţi că oficialii de rang înalt ai OSCE şi UE au înţeles care este adevăratul rol şi scop al teoriei sinonimiei, asta în condiţiile în care cunoaştem că dvs. deşi agreaţi această idee, aţi fost de fiecare dată ferm în a spune oamenilor că sunt români, chiar dacă îşi spun vlahi şi că vlahii sunt români şi nu invers? Ei nu pot înţelege acest lucru, pentru că statul sârb se ascunde după două denumiri (români şi vlahi), în timp ce în limba română denumirea de valah sau vlah nu există şi nu înseamnă mare lucru, dar statul sârb se ascunde după această sinonimie, aşa au împărţit poporul românesc din Serbia şi aşa ne asimilează. Cei care în limba sârbă îşi spun vlahi, în română se traduce români şi nu vlahi, dar asta nimeni nu înţelege sau înţelege greşit această teorie a sinonimiei. Sinonimia este un concept teoretic, potrivit căruia cei care îşi spun vlahi sunt tot români, numai că aici în Serbia din cei doi termeni sinonimi s-au făcut doi termeni diferiţi şi două popoare diferite - românii şi vlahii. Ca să vă explic mai bine, atunci când un român este întrebat în limba sârbă ce este, el răspunde "vlasi", dorind să spună de fapt "român" sau "rumân" (acest din urmă termen fiind o traducere abruptă din termenul sârb "rumunski" – "rumân"), însă "vlasi" s-a tradus "vlah", tocmai pentru a se motiva existenţa unui alt neam, a unei alte minorităţi, iar acum se merge puternic pe teorie că vlahul e vlah şi românul e român. Domnul preşedinte, ce însemnă pentru dvs. alegerile parlamentare anticipate din luna martie a acestui an? Nu aşteptăm prea mult de la aceste alegeri parlamentare, noi nici nu participăm, nu facem politică, dar aceste alegeri nu ne impresionează prea mult pe noi, nu credem că vreun partid va fi pentru minoritatea românească, sunt totuşi partide naţionaliste.

Cum privesc instituţiile europene (OSCE, UE) mediul asociativ românesc din Serbia? Cred că realizează dezbinarea dintre noi, dar ei nu se amestecă în această problemă, normal ei apără drepturile tuturor minorităţilor. Nu ei trebuie să coaguleze mediul asociativ, nu ei trebuie să ne aducă la aceeaşi masă, ci noi suntem cei care trebuie să facem acest pas istoric, după care să venim în faţa OSCE şi UE cu o federaţie puternică românească, gata să îşi apere drepturile şi gata să îşi ceară cu fermitate aceste drepturi.

Cum pot, în opinia dumneavoastră, astfel de oficiali să se implice în respectarea de către Serbia a drepturilor românilor? Concret, să facă analize, să vorbească cu noi liderii şi să vorbească cu populaţia, cu comunitatea românească. Normal că după 200 de ani asimilarea e cruntă, normal că populaţia s-a "sârbizat", dar ei trebuie să caute acel concept al discriminării pozitive, trebuie să discute cu autorităţile statului sârb mult şi variat, până când pe de o parte problema este înţeleasă, iar pe de altă parte pot impune respectarea unor drepturi fundamentale.