Maghiarii comemorează astăzi declanşarea sângeroasei Revoluţii de la 1848 împotriva Imperiului Habsburgic. Ieri, autorităţile române au interzis intrarea în ţară a unor extremişti unguri, printre care şi liderul Jobbik.

Sărbătoarea maghiarilor are, anul acesta, o conotaţie politică deosebită, deoarece circa 100.000 de români de etnie maghiară, care au obţinut şi cetăţenia ungară vor putea vota, la 6 aprilie, în cadrul alegerilor parlamentare din Ungaria. Ieri, autorităţile române au decis să interzică intrarea în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv partidul extremist Jobbik, "despre care s-a stabilit cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica aplicarea legii", după cum a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog. Ea a precizat că urmează să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili. "A fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente (DIICOT -n.red.) declararea ca indezirabili a unor cetăţeni ungari, care desfăşoară, în ţara noastră, activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik", a spus Dajbog. Vona Gabor stă acasă De altfel, liderul formaţiunii extremiste Jobbik, deputatul Vona Gabor, nu va fi prezent la aceste manifestaţii. Szavay Istvan, deputat Jobbik, a precizat că Vona Gabor nu va mai veni în România până la alegerile parlamentare din Ungaria. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook şi adresat preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Victor Ponta, Vona Gabor îşi exprimă "nedumerirea" faţă de intenţia autorităţilor române de a-i interzice prezenţa pe teritoriul ţării. Liderul Jobbik nu este lămurit în legătură cu ilegalităţile de care este acuzat, susţinând că nu a făcut altceva decât să mărşăluiască paşnic la mitingul neautorizat de luni seară, de la Târgu Mureş. În Ardeal vor veni o serie de politicieni şi demnitari din Ungaria. Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe ungar Németh Zsolt este aşteptat la manifestările programate în Miercurea Ciuc. Vicepremierul Semjen Zsolt va defila călare, de 15 Martie, la Târgu Secuiesc, alături de preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor. Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, cât şi rivalul său, Laszlo Tokes, vor fi prezenţi la Oradea. Kelemen va depune o coroană de flori şi la bustul revoluţionarului român, Nicolae Bălcescu. Alegătorii transilvăneni, miză pentru Jobbik Până acum, au primit cetăţenie maghiară circa 100.000 de români care, teoretic, vor putea vota, la 6 aprilie, în cadrul alegerilor parlamentare din Ungaria. Este pentru prima oară când se permite celor din afara graniţelor să voteze. Pentru a facilita participarea acestora la scrutin, legea maghiară permite votul prin corespondenţă. Totuşi, acest tip de vot este permis doar celor cu domiciliul în afara ţării. În condiţiile în care, la alegerile parlamentare din 2010 au participat circa cinci milioane de cetăţeni maghiari, calculele arată că voturile din Ardeal ar aduce cel mult un mandat de deputat, dintr-un total de 386. Dacă pentru FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban aflat la guvernare în ţara vecină, sau pentru Partidul Socialist, formaţiuni mari, un mandat în plus sau în minus nu reprezintă mare lucru, pentru partidul extremist Jobbik, voturile adunate din Transilvania pot însemna foarte mult. Jobbik este singurul partid din Ungaria care a trecut pe lista pentru alegerile din 6 aprilie candidaţi de etnie maghiară din România, chiar dacă pe locuri neeligibile. Jobbik a devenit activ în ultima vreme în ţara noastră, a înfiinţat organizaţii în Transilvania, iar liderii săi au fost prezenţi pe 10 martie la Târgu Mureş. Potrivit unui sondaj de opinie realizat recent, FIDESZ a înregistrat o creştere de 2 puncte procentuale, ajungând la 32% din intenţiile de vot în martie, faţă de 30% în februarie, acesta fiind cel mai mare nivel din ultimii trei ani. Alianţa "Unitate" a opoziţiei are 23% din intenţiile de vot, în timp ce Jobbik a înregistrat o creştere de la 9 la 11%, în aceeaşi perioadă. LMP, un mic partid de opoziţie, a crescut şi el de la 2 la 4% din intenţiile de vot, potrivit sondajului, realizat în perioada 4-10 martie. Sondaj IRES: Preşedintele Jobbik, persona non grata pentru români 46% dintre respondenţii unui sondaj realizat de IRES au o părere foarte bună despre ideea de a-l declara pe preşedintele partidului Jobbik ca persona non grata în România. 13% au spus că au o părere bună despre această intenţie. În total, ideea este susţinută de 59% dintre români, în timp ce 12% au o părere proastă şi 20% - foarte proastă. Nu au o părere sau le este indiferent 5% dintre repondenţi, iar 4% nu au ştiut ce să răspundă. Despre intenţia de declarare a preşedintelui partidului Jobbik ca persona non grata în România au auzit 40% dintre respondenţii sondajului, iar 59% au spus că nu au auzit. Sondajul a fost realizat, prin telefon, pe 13 martie, pe un eşantion de 1.199 de persoane şi are o eroare de +/_2,9%. Preşedintele Ungariei vine abia luni în Ardeal Preşedintele Ungariei, Ader Janos, va veni în România abia în 17 martie. Va efectua o vizită privată în judeţul Covasna, el urmând să participe, printre altele, la un spectacol de teatru, după care va merge la Muzeul Naţional Secuiesc. În judeţul Cluj va vizita Castelul Banfy de la Bonţida. "Este vorba despre o vizită strict privată, drept urmare nu pot să ofer multe detalii", a declarat preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor. El a spus că preşedintele Ungariei va participa, luni seară, la spectacolul "Hamlet", la Teatrul "Tamasi Aron" din Sfântu Gheorghe, iar marţi dimineaţă va vizita Muzeul Naţional Secuiesc. Ulterior, preşedintele Ader va merge la Muzeul "Haszmann Pal" din comuna Cernat, iar următoarea destinaţie va fi, marţi după-amiază, municipiul Târgu Secuiesc, unde va depune şi o coroană de flori la statuia lui Gabor Aron din oraş.