Scriitorul francez a venit, marţi seară, la Bucureşti ca să-şi vadă piesa „Celălalt“ şi a prins o pană de curent.

Coafură „sauvage“ şi ochi albaştri, geacă din piele neagră, aruncată şic peste cămaşă, şi-un zâmbet ştrengăresc. Florian Zeller, unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani francezi, a zburat de la Paris la Bucureşti de dragul unui spectacol de teatru, marţi seară. Zeller, dramaturgul în vârstă de 29 de ani, a venit să vadă „Celălalt“, piesa montată la Metropolis după textul său („L’Autre“).

L-a uimit reprezentaţia „jucăuşă, plină de energie“ şi i-a aplaudat pe actorii români la final. Invitat la discuţii cu publicul, francezul a vorbit despre textele sale, dar a asistat, uimit, şi la o scurtă pană de curent.

Florian Zeller, catalogat drept un autor „care promite“, şi-a publicat primul roman, „Nièges artificielles“, la 22 de ani. Cu „Fascinaţia răului“, satiră a frustrării sexuale, disimulată în Occident de viziuni liberale, iar în Islam de o ideologie a interdicţiei, Zeller a fost recompensat cu Premiul Interallié în 2004.

Este profesor de literatură la Facultatea de Ştiinţe Politice din Paris, colaborează la „Paris Match“ şi „Vogue“, scrie şi montează piese de teatru în care joacă şi iubita sa, Marine Delterme (ex-fotomodel, în prezent actriţă).

Florian Zeller pleacă astăzi înapoi la Paris, dar promite că mai vine în Bucureşti, „oraşul agitat“, chiar dacă nu ştie de unde şi până unde a fost botezat acesta „Micul Paris“. INTERVIU EVZ

„Mă citesc mai mult femeile“

Cum v-a plăcut „Celălalt“ în variantă românească? Jocul actorilor a fost foarte vesel. Îmi amintesc că am scris un text sumbru şi rece, care bloca jocul pe scenă, dar aici regizorul a făcut ceva viu, plin de energie. Nu se pune problema să fiu mulţumit sau nu de această montare sau de oricare alta, care are la bază un text de-al meu. Orice viziune regizorală e pentru mine o nouă descoperire. Nu ştiu însă cum ar aprecia francezii spectacolul „Celălalt“. E departe de genul cu care sunt ei obişnuiţi. Cred că piesa asta i-ar uimi, are mult din România în ea. S-a spus că sunteţi „copilul rebel“ al literaturii franceze? De ce? Pentru că am început să scriu foarte de tânăr şi m-am făcut remarcat repede în Franţa. Poate şi pentru că sunt comparat cu alţi colegi de breaslă mai în vârstă. Sincer, nu ştiu foarte exact de ce mi s-a spus „copilul rebel“. Aşa i se spunea şi unui autor pe care eu îl ador „ François Segan, deci remarca nu poate decât să mă onoreze. Cu un singur amendament: acum am crescut. Nu mai sunt un copil.

Care este secretul pe piaţa literaturii din Franţa? Eu nu am o reţetă de succes pe care o aplic pentru a vinde bine. Scriu ceea ce cred că s-ar citi, ce cred că ar intriga publicul amator de carte. E o şansă că mi-am pus semnătura, până acum, pe texte care au stârnit interes şi au făcut vânzări. Bineînţeles, am şi talent (râde). Aveţi un scriitor preferat? Am o mare pasiune pentru Rimbaud, îi respect foarte tare lucrările lui Moix. Dar am şi un scriitor preferat: îmi place la nebunie cehul Milan Kundera. Un scriitor care explorează foarte mult paradoxurile vieţii, pune multe întrebări fără ca vreodată să aibă pretenţia că a găsit răspunsurile. Iar romanul său, „L’insoutenable légèreté de l’être“ („Insuportabila uşurătate a fiinţei“, apărută la Humanitas - n.r.), îl ador efectiv. Kundera e pentru mine un scriitor reprezentativ pentru Europa de Est şi sensibilitatea subiectelor din această parte a lumii. Ce vă inspiră? Depinde. Pentru fiecare carte mă înspiră altceva. „Celălalt“ a fost scrisă, în numai trei zile, special pentru Nicolas Vaude, un actor fabulos. Scriu foarte repede, ştiu de la început cum se termină textul, când am un proiect în cap sunt plin de entuziasm şi nu mă opresc până nu e gata. Nu mă întrebaţi de unde atâta entuziasm. Cine vă caută textele? S-a spus că publicul ar fi cu precădere feminin, datorită look-ului de „tânăr şic, cu o alură de cântăreţ rock“. Nu cred că e adevărat (zâmbeşte). Mă citesc mai mult femeile pentru că bărbaţii citesc mai puţin. E simplu şi n-are legătură cu ochii mei albaştri.

„CELĂLALT“

Piesa despre monotonie

„Celălalt“ de la Metropolis a avut premiera oficială la sfârşitul lunii februarie. Regizoarea Carmen Vestemeanu s-a întâlnit cu Zeller pe străzile Parisului, accidental. Aşa a aflat dramaturgul că românca vrea să-i monteze piesa la Bucureşti. Deşi Vestemeanu a vrut actori mai maturi, la sugestia directorului George Ivaşcu s-a ajuns la Cristi Iacob şi Monica Davidescu, şi Octavian Strunilă.

Piesa „Celălalt“, care spune povestea unui cuplu uzat de monotonia cotidiană, ce se destramă din cauza urii şi a geloziei, se mai joacă la Metropolis luna viitoare şi ar putea pleca în turneu în Franţa. Un bilet de intrare costă între 10,60 şi 15,90 lei.