Vladimir Putin a rămas șocat, în 1989, când a văzut cum se prăbușește comunismul în Europa de Est. Dictatorul de la Kremlin, la acel moment ofițer KGB, se afla în Germania de Est.

În memoriile pe care le-a publicat în 2000, Putin amintea că a solicitat unei unități a Armatei Roșii să protejeze sediul KGB-ului din Dresda. Răspunsul pe care l-a primit l-a șocat: „Nu putem face nimic fără ordin de la Moscova. Iar Moscova a amuțit”. Vladimir Putin avea să spună ulterior: „Am avut senzația că țara nu mai exista. Că dispăruse”.

Vladimir Putin șocat de căderea comunismului

Astfel de experiențe cutremurătoare au avut un rol formator. Învățătura pe care pare s-o fi tras Vladimir Putin de pe urma anului 1989 e că marile imperii se pot prăbuși din cauza dezordinii interne. După ce a văzut Moscova amuțind, el s-ar putea să spere că și Washingtonul va amuți și că „imperiul american” se va prăbuși la rândul lui.

Pentru Vladimir Putin, de la Moscova, alegerea lui Donald Trump pentru al doilea mandat la președinția SUA, este foarte ofertant. El crede că Trump va pune sub presiune alianța occidentală sub o presiune fără precedent. Modificarea unor politici de către Trump - cum ar fi retragerea completă a sprijinului pentru Ucraina sau ieșirea Americii din NATO - reprezintă numai una dintre căile potențiale pentru îndeplinirea obiectivelor Rusiei.

O a doua ipoteză, mai puțin discutată, nu depinde de o schimbare deliberată a politicii externe de către Casa Albă. În acest scenariu, după realegerea lui Trump, sistemul politic și societatea americană ar intra în haos. Preocupată de propriile ei conflicte interne, elita americană și-ar pierde capacitatea și voința de a-și proiecta puterea în lume.

Iar haosul nu trebuie să dureze foarte mult pentru a produce efecte de natură a zdruncina întreaga lume. Vladmir Putin și-a mai amintit apoi: „Nu ne-am pierdut încrederea decât pentru o clipă. Dar a fost suficient pentru a perturba balanța forțelor din lume.

Scenariul pentru prăbușirea Americii

O perioadă a „pierderii încrederii de sine” provocată în SUA de convulsii post-electorale pare foarte plauzibilă. Dacă va câștiga, Trump a afirmat limpede că va căuta să se răzbune pe adversarii lui politici. A încurajat afirmații despre judecarea pentru trădare și corupție a unor democrați de seamă, ba chiar și a unor membri ai primei sale administrații. Printre ținte se numără Joe Biden, Hillary Clinton și Mark Milley, cel mai înalt comandant militar care a servit sub Trump.

Grupurile de reflecție pro-Trump întocmesc deja planuri pentru epurarea elitei guvernării americane. La Pentagon există temerea că Trump îi consideră neloiali pe cei mai înalți comandanți militari. Aceștia au refuzat să-i urmeze îndemnul de a detașa trupe pe străzile Americii.

Ei se tem și că Trump va numi personaje autentic autoritare la conducerea serviciilor secrete și armatei. Astfel, ar putea incita gradele inferioare din armată care-i sunt loiale împotriva gradelor superioare.

Vladimir Putin vrea să arunce SUA în haos

Chiar dacă Trump ar pierde în fața lui Biden, în SUA tot sunt șanse mari de debandadă politică. Cine ar putea crede că Trump sau simpatizanții lui ar putea accepta înfrângerea? O repetare a insurecției din 6 ianuarie 2021 pare destul de probabilă. Iar de această dată s-ar produce și cu sprijinul unor politicieni și judecători de la nivel statal.

Toate acestea ar fi o rețetă pentru a provoca haos în Statele Unite. Este ceea ce Vladimir Putin numea, în contextul sovietic, „paralizia puterii”. Cu Washingtonul paralizat s-ar ivi noi ocazii pentru Moscova și Beijing. Ce forme ar putea lua aceste noi ocazii nu se poate anticipa.

Destrămarea imperiului sovietic în 1989 a fost caracterizată în mare măsură de evenimente neprevăzute și improvizații. Însă din perspectiva lui Vladimir Putin posibilitatea inversării umilinței din 1989 și restabilirii vreunui fel sau altuia de sferă de influență rusească în Europa trebuie să-i pară ademenitor de apropiată.

Totuși, viziunea sa  referitoare la evenimentele din 1989 - și în consecință și ambițiile lui pentru 2025 - suferă din cauza unui unghi mort semnificativ. Cauzele prăbușirii imperiului sovietic nu au fost doar confuzia și dispariția voinței la Moscova. Motivul profund era că în Europa de Est cârmuirea sovietică era detestată. URSS își trimisese tancurile în 1956 în Ungaria și în 1968 în Cehoslovacia.

Hibele planului de la Kremlin

Decizia lui Mihail Gorbaciov de a nu mai repeta scenariul, zdrobind aspirațiile est-europenilor, a fost o alegere morală. În nici un caz nu a fost un moment de slăbiciune, așa cum crede Vladimir Putin.

Dictatorul de la Kremlin a recuperat vechiul model brutal de dominație al URSS, în 2022, când a pornit invazia din Ucraina. Numai că lumea s-a schimbat într-un mod pe care Vladimir Putin nu l-a înțeles. Ucrainenii i s-au împotrivit, iar Vestul le-a trimis arme - nu ca în 1956 și 1968, când SUA și aliații au stat deoparte

Sistemul de alianță al Americii din Europa se bazează - spre deosebire de blocul sovietic în 1989 - pe consimțământ. Este un „imperiu prin invitație”, după cum s-a exprimat politologul Geir Lundestad. Dacă polonezii și cehii își doreau în 1989 ca trupele sovietice să dispară din țările lor, statele UE ar fi îngrozite dacă trupele americane s-ar retrage.

Țările UE sunt dureros de conștiente de câte de dependente au ajuns de puterea militară a SUA. Dar sunt și hotărâte să facă ceva în acest sens. E posibil ca Washingtonul să amuțească în anul care urmează. Dar acest lucru nu înseamnă și că Moscova va fi capabilă să-i întoarcă Europei ceasul înapoi, până în 1988.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România