Decizia privind eliminarea vizelor de intrare în SUA este una bazată pe criterii tehnice, nu pe consideraţii politice, după cum au explicat, în ultimii ani, autorităţile române şi ambasadorii americani la Bucureşti.
Secretarul de Stat american Hillary Clinton a declarat, ieri, la finalul întrevederii cu ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, că administraţia americană lucrează la o propunere legislativă care să creeze o schimbare a criteriilor de acces în programul Visa Waiver. "Personal, dacă aş putea semna aceste schimbări, aş face-o. Până vom avea aceste schimbări, vom lucra îndeaproape cu România, pentru a fi siguri că asigurăm toată asistenţa tehnică necesară pentru ca România să facă progrese", a spus Clinton. Departamentul pentru Securitate Internă al SUA va propune Congresului american un sistem de monitorizare a numărului cetăţenilor care rămân ilegal în SUA, după expirarea vizei de călătorie. Au fost examinate deja cazurile a 1,6 milioane de străini, aflaţi în această situaţie şi s-a constatat că foarte puţini dintre aceştia sunt în SUA şi reprezintă o ameninţare la securitatea naţională. A existat o propunere ca toţi cetăţenii străini care intră în SUA să fie amprentaţi, atât la intrare, cât şi la ieşire, pentru a exista date concrete în acest sens şi acesta să fie criteriul după care un stat poate participa la programul Visa Waiver, şi nu rata de refuz a vizelor, cum este în prezent. Propunerea a fost însă criticată de companiile aeriene şi de securitatea aeroportuară, care o consideră ineficientă şi costisitoare. Rata de refuz Programul Visa Waiver cuprinde 23 de ţări din Europa, plus Japonia, Noua Zeelandă, Australia, Coreea de Sud, şi se referă la posibilitatea cetăţenilor acestor state de a călători în SUA după o simplă înregistrare online. Alte state, precum Brazilia, Polonia, România, Bulgaria şi Cipru, au făcut lobby intens pentru a primi acelaşi statut, dar au fost refuzate. Problema ratei de refuz a vizelor SUA pentru Romania este una care se discută de mai mulţi ani de zile în România. Rata de refuz impusă de administraţia de la Washington, din 2009, este 3%, pentru ca vizele sa fie eliminate. În 2010, România a avut o rată de refuz a vizelor de 24,8%. Scăderea acesteia ţine atât de SUA, cât şi de Guvernul român, fiind necesară educarea cetăţenilor români în privinţa procedurii de obţinere a vizelor, explica ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gittenstein, în urmă cu doi ani. "Multe dintre cererile de viză sunt respinse pentru că nu se respectă anumite conditionalităţi în legătură cu actele depuse la dosar, şi nu neapărat pentru că cetăţeanul respectiv ar reprezenta un pericol sau pentru că ar fi, din punct de vedere legal, într-o situaţie contrară prevederilor legale, care funcţionează în Statele Unite", spunea şi ministrul român de externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu. Programul Visa Waiver Visa Waiver permite şederea în SUA pe o perioadă de până la 90 de zile, în scopuri de afaceri şi turistice, fără a solicita viză. Din octombrie 2009, în program au fost incluse Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Slovacia, Malta şi Coreea de Sud, care aveau, toate, rate de respingere sub 10%, pragul de la acel moment. România a semnat, la 3 noiembrie 2008, un document politic, de principiu, privind aplicarea măsurilor necesare pentru facilitarea accesului în program. Printre acestea: un schimb mai bun de informaţii despre călătoriile internaţionale şi controlul de la frontieră, despre suspecţii de terorism, despre pierderea sau furtul paşapoartelor, precum şi măsuri legate de prezenţa şi atribuţiile agenţilor de securitate la bordul aeronavelor. Diferite tipuri de viză Singurele ţări din UE care nu sunt incluse în Visa Waiver au rămas: România, Bulgaria, Polonia şi Cipru. Cipru va urma, foarte probabil, pe lista ţărilor admise, pentru că are o rată de refuz de numai 1,7%. Bulgaria a ajuns la o rată de 17,2%, iar polonezii au scăzut la 9,8%, de la 13,5% în 2009. "Cei care doresc doar să facă o vizită sau să meargă în SUA în scopuri academice, pot aplica pentru alte tipuri de viză. Motivul pentru care sunt respinşi pentru acest tip de viză este acela că ei spun ca vor sa meargă în vacanţă, dar nu pot demonstra că au rădăcini, aici, în comunitate. Cei mai multi oameni sunt respinşi pentru că nu au demonstrat aceste lucruri. Consilierii nostri pentru vize sunt destul de buni", spunea ambasadorul SUA la Bucuresti, în vara anului trecut. Conform legislaţiei americane, Secţiunea 214 (b) a Legii pentru Imigrare şi Naţionalitate, fiecare cetăţean străin care solicită o viză temporară americană este considerat un potenţial imigrant. Pentru acordarea vizei temporare, solicitantul trebuie să demonstreze personalului consular american că motivaţia pentru care solicită viza nu este aceea de a emigra în Statele Unite ale Americii şi că există argumente solide pentru care nu trebuie să fie considerat un potenţial imigrant. Campanie de informare Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti au desfăşurat o campanie de informare a cetăţenilor români cu privire la condiţiile de acordare a vizelor temporare pentru SUA. Pe lângă sfaturi legate de modul de solicitare a vizei şi ce trebuie spus la interviu, autorităţile explică faptul că dacă o personaă a primit un răspuns negativ, înseamnă că ceva din solicitarea acestuia nu a permis ofiţerului consular american să determine existenţa "legăturilor puternice" menţionate în legislaţia americană. "De aceea, este important ca, înainte de a solicita din nou viza, să vă asiguraţi că puneţi la dispoziţia ofiţerului consular american informaţii suplimentare care pot dovedi aceste legături. Dacă dosarul este identic, iar situaţia personală nu a înregistrat nicio modificare, există toate şansele să nu vi se acorde viza nici a doua oară", explică oficialii de la Bucureşti.
Recomandările noastre
