Fostul sef al SRI spune ca Ion Iliescu a avut un dosar de Securitate, insa a fost sustras de "cei care se temeau de el".

Un dosar de Securitate al lui Ion Iliescu a existat, confirma Virgil Magureanu, fostul director al SRI. A beneficiat insa de un „tratament” special: cei care au pus mana pe el, avand motive sa se teama de noul sef al statului dupa 1989, „l-au facut disparut”. Singurele surprize legate de trecut, spune Magureanu, ar mai  putea aparea doar in arhivele fostului CC al PCR.

„Evenimentul zilei”: Dupa revenirea  lui Ion Iliescu la varf in politica am vazut un PSD strans in jurul sau, care a condamnat comunismul, dar nu si pe comunisti. Iar recent a scos dintr-o lege posibilitatea de a-i considera colaboratori ai Securitatii pe fostii lideri ai PCR ale caror decizii au afectat drepturile omului. Are de ce sa se teama Ion Iliescu? Virgil Magureanu: Nu. In mod sigur nu. Fata de o anumita apartenenta la o ierarhie comunista putem spune ca aceasta este o problema de moralitate, dar el a indeplinit in noul regim functii publice de mare importanta. Condamnam trecutul, condamnam moral tot ce a fost legat de vechiul regim si tangenta cu ierarhiile comuniste.

Dar, legal vorbind, cum sa condamni cata vreme atatia dintre actualii care sunt fie la putere, fie in opozitie au apartinut acestui trecut? Nu se va ajunge la nimic concludent pentru simplul fapt ca deocamdata nu ne-am decis sa fim seriosi cand e vorba de condamnarea trecutului.

Nu are de ce sa se teama pentru ca nu au luat astfel de decizii sau pentru ca nu exista documente care s-o dovedeasca?Apropo de decizii, dl Iliescu spune ca ar fi condamnat, fatis, niste practici: capitalismul de cumetrie si alte abuzuri ale unor guvernanti apartinand PSD. El insusi neluand acele decizii de care vorbeati. El insusi nefiind responsabil pentru ca n-a luat astfel de decizii, nici n-avea in aria lui de competenta sa faca asa ceva. Dar faptul  ca in timpul mandatului sau o serie de oameni, care dupa aceea au comis ilegalitati si fapte de coruptie, care sunt luati la intrebari astazi, pe lucruri foarte concrete, s-au propasit totusi, n-au fost indepartati, asta i se poate imputa si lui. Oricand.

Dar nu pe documente. Care documente, cata vreme el i-a tolerat in preajma, nu s-a dezis de ei? Desi, unul sau altul erau culpabili penal, si n-au fost indepartati. Si n-au fost supusi oprobriului, ca persoane, nu ca situatie, asa, luata in general. Aici este raspunderea unora si altora. Inclusiv a domnului Iliescu, care nu s-a dezis de ei decat asa, in vorbe, in generalitati.

E posibil ca Ion Iliescu sa fie printre cei care ca si Silviu Brucan si-au recuperat, personal sau prin intermediari, documente legate de trecut? Un dosar de Securitate, de cadre sau altceva. Brucan, da. L-am vazut la televizor cu dosarul lui nitel ars pe la colturi. Si-a recuperat dosarul si a venit cu el. Iliescu nu si l-a recuperat.

Spuneti asta pentru ca n-a venit cu el? Inca o data: nu si l-a recuperat, si dl Iliescu a fost supus unui tratament ciudat. Temandu-se de el, cei care aveau acest dosar l-au facut disparut. Asta a fost problema cu el, cu dosarul Iliescu. Ma rog, daca cumva... desi, la atatia ani, m-as mira sa mai fie ceva surprize.

Surprize in arhivele CC-ului probabil, acolo unde nu s-au facut toate evidentele?Exact. 

TRASEU

Armata, complice la disparitia informatiilor

La Arhivele Nationale Istorice Centrale, acolo unde au ajuns, la cativa ani dupa Revolutie, documentele fostului PCR, nu se mai gaseste nici urma dosarului de cadre al lui Ion Iliescu. Arhivarii au descoperit recent ca in evidentele lor, pe numele Ion Iliescu figureaza doar documente legate de trecutul unui inginer horticultor cu sase ani mai tanar decat fostul presedinte. Doua sunt perioadele in care nu se poate garanta pentru siguranta dosarelor fostului PCR: Revolutia si primii ani dupa 1989, cand documentele s-au aflat in custodia armatei.

„In 25 decembrie 1989, au fost luate acele dosare de cadre, din sediul CC-ului, de  armata, fara nicio evidenta. Atat timp cat nu avem evidentele primare, este greu de depistat cand anume a disparut un document sau altul”, explica Corneliu Lungu, directorul Arhivelor Nationale.

In lipsa unor procese-verbale ori evidente de dinainte de ‘89, arhivarii nu pot reconstitui decat din amintiri ce s-a intamplat la Revolutie cu dosarele. „Pe coridoarele CC mergeai ca prin apa, asa stateau documentele. Iar de la balcon se vedeau cum cei de-acolo tot arunca ceva cu ambele maini in curtea interioara. Acelea nu erau carti. Cartile le arunci si cu o mana. Erau dosare, sute, poate mii de documente arse”, isi aminteste Marcel Ciuca, seful Directiei ANIC.

Luate la gramada din sediul CC, documentele au fost duse la Pitesti, intr-o baza militara si pastrate multa vreme in custodia armatei. In 1990, la Bucuresti  se infiintau formal Arhivele Nationale, sub conducerea unui general de armata, Ion Alexandru Munteanu. Dosarele ale caror evidente incepeau sa se refaca treptat au ramas insa la Pitesti. „Au stat la armata cat au stat - erau peste trei kilometri de arhiva CC al PCR. Abia dupa 2000 au ajuns in pastrarea fizica a Arhivelor Nationale, la Bucuresti”, spune Corneliu Lungu. In tot acest timp, Ion Iliescu statuse mai bine de sase ani la Cotroceni.

La Sectia cadre, inventarierea a inceput abia acum cateva luni, pentru a se putea da curs solicitarilor Comisiei „Tismaneanu”. Atunci s-a constatat lipsa unor dosare. „Daca e vorba de sustragere, atunci cand au plecat din sediul CC lucrul acesta se trecea usor cu vederea, cu voie sau fara voie”, crede Corneliu Lungu. Dupa opinia sa, „surprize, intre dosarele de cadre pentru care nu exista inca evidente, ar mai putea fi, dar putine”.