Editura Evenimentul si Capital

Cine ne scapă de Viorica Dăncilă - această Constantin Dăscălescu a lui Liviu Dragnea? România lui Cristoiu

Autor: | | 10 Comentarii | 8411 Vizualizari

22 decembrie 1989, după 16,40, pe culoarele CC al PCR. Printre cei care fac Guverne după Căderea lui Nicolae Ceaușescu se numără și Constantin Dăscălescu, fostul prim-ministru. Constantin Dăscălescu a fost numit premier de Nicolae Ceaușescu în 1982. Mărturiile sînt unanime în a dezvălui că principalele criterii ale acestei promovări au fost slugărnicia și firea de zbir. Într-o Românie tot mai bombănitoare, inclusiv la nivelul nomenklaturii, Nicolae Ceaușescu avea nevoie de un bulan milițienesc. Unul care să asculte și să dea.

Și astfel Constantin Dăscălescu a fost timp de șapte ani vătaful lui Nicolae Ceaușescu. În toată această perioadă neagră pentru istoria modernă a României, cînd Cultul personalității lui Ceaușescu era concurat doar de înrăutățirea fără precedent a vieții cotidiene, Constantin Dăscălescu a fost sluga preaplecată a lui Nicolae Ceaușescu. Putea să demisioneze, invocînd motive de sănătate. Putea să încerce să-l convingă pe Nicolae Ceaușescu că trebuie să renunțe la unele planuri faraonice, pe care populația nu le mai putea suporta. Putea, cel puțin, în 1989 sau măcar în ultimele luni ale lui 1989, să-i atragă lui Nicolae Ceaușescu atenția că de la o zi la alta ura românilor sporea și că exista riscul unei prăbușiri sîngeroase a regimului. N-a făcut-o. Indiscutabil, alături de Nicolae Ceaușescu, mai mult decît Elena Ceaușescu (era al doilea om în stat!), Constantin Dăscălescu răspundea de tot ce se întîmplase în acești ultimi șapte ani, inclusiv în zilele și orele premergătoare Căderii. Iată-l însă acum zbătîndu-se să fie nu premier, ci președinte, în locul lui Nicolae Ceaușescu. Pe culoarele CC, unde el purta în nări mirosul unei noi fripturi, mai dihai decît cea anterioară, e abordat de cei intrați în Sediul sacrosant. Banda video păstrează acest dialog între un bărbat și fostul premier:

Bărbat: Vă simțiți răspunzător pentru evenimentele de la Timișoara?

Constantin Dăscălescu: Nu. Bărbat (același): Cine se face răspunzător pentru ele?

Constantin Dăscălescu: Criminalul care a fugit.

Același bărbat: Cine? Cine? Spuneți!

Constantin Dăscălescu: Criminalul care a fugit, am spus.

Alt bărbat: Adică Ceaușescu.

Constantin Dăscălescu: Păi da’ cine? Păi da’ cine?”

La ora 16,30, 22 decembrie 1989, pentru fostul premier, așadar, Nicolae Ceaușescu era deja Criminalul care a fugit. Pe 22 decembrie 1989, la ora 10, Nicolae Ceaușescu convoacă o Ședință a CPEx pentru a obține aprobarea conducerii partidului în eventualitatea că va trebui să se tragă în demonstranți. Printre cei care răspund entuziaști că vor lupta pînă la capăt, că trebuie tras în demonstranți, e chiar premierul Constantin Dăscălescu:

„Nicolae Ceaușescu. Sigur, acum nu este timp să facem discuţii. Vreau să-i întreb pe cei prezenţi aici, din Comitetul Politic Executiv, care este hotărît să lupte şi care nu?

O voce din sală: Luptăm toţi. Ce mai avem de făcut? (...)

Nicolae Ceauşescu: Să declarăm imediat starea de necesitate în întreaga ţară. Aceasta este conform Constituţiei şi este dreptul preşedintelui. Nu trebuie să convocăm Consiliul de Stat. Sunteţi de acord?

Constantin Dăscălescu: Eu m-am ridicat în picioare de la început.

Elena Ceauşescu: Dacă eşti de acord cu starea de necesitate?

Constantin Dăscălescu: Altă soluţie nu mai există.

Nicolae Ceauşescu: Atunci, să acţionăm!

Constantin Dăscălescu: Dacă aceştia au pus mîna pe arme, i-au dezarmat pe militari, ce or să facă? (...)

Constantin Dăscălescu: Am fost şi voi fi alături de dumneavoastră pînă crăp, dar cred că trebuie să chibzuim dacă tragem în muncitorii cinstiţi. (...)

Iulian Vlad: Armata nu se lasă dezarmată.

Constantin Dăscălescu: Cei care sînt trădători s-au lăsat dezarmaţi.”

Nicolae Ceauşescu: Sigur că nu putem trage în muncitori. Noi sîntem reprezentanţii muncitorilor şi nu putem trage în muncitori, dar sunt şi lichele.

Elena Ceauşescu: Cine se lasă dezarmat este ticălos!

Constantin Dăscălescu: Vom vedea dacă masele vin liniştite, dar dacă vin cu arma în mînă, atunci să se tragă în ei.”

La ora 10, la Ședința CPEX, convocată de Nicolae Ceaușescu, Constantin Dăscălescu îi spune lui Nicolae Ceaușescu: „Am fost şi voi fi alături de dumneavoastră până crăp.”

Două ore mai tîrziu, la 12.02, la ușa liftului care-l ducea la elicopter, Nicolae Ceaușescu l-a invitat pe Constantin Dăscălescu să meargă cu el. Ce face Constantin Dăscălescu? Merge cu Nicolae Ceaușescu potrivit angajamentului de a fi alături pînă o să crape? Îi spune „Criminalului de la Timișoara” să plece singur, că el nu-l va însoți, deoarece el a trecut deja de partea Poporului? Nu. Constantin Dăscălescu, ditamai bărbatul de stat, premier din 1982, teoretic al doilea om în stat, spune că și-a uitat paltonul și că se duce să-l ia, după care se ascunde în WC, ca să nu-l găsească Nicolae Ceaușescu, încuindu-se pe dinăuntru.

Au trecut de la acest moment 30 de ani. 30 de ani de democrație. 30 de ani în care s-au afirmat drepturile omului. Să admitem că pe vremea regimului Nicolae Ceaușescu era riscant să demisionezi. Firește, nu te trimitea nimeni în lagăr pentru asta, moravurile se mai îndulciseră. Să admitem că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu era greu să-l contrazici pe atotputernicul României.

SOCANT! IUBITA unui jucator, BATUTA pe stadion! Primele IMAGINI

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI