Un nou scandal este gata sa izbucneasca in jurul uriaselor despagubiri, de aproximativ 120 de milioane de euro, pe care statul roman trebuie sa le plateasca celor peste 21.000 de membri ai Asociatiei Nationale a Investitorilor la Fondul National de Investitii (ANI-FNI).

Nemultumirile acestora pornesc de la faptul ca sefii ANI-FNI din Bucuresti, Ovidiu Mazilescu si Daniel Radulescu, au inceput sa le ceara celor 21.000 de membri ai asociatiei cate o „donatie” de 3% din banii castigati in instanta.

Aceste sume sunt cerute sub pretextul ca urmeaza sa fie folosite pentru plata executorului judecatoresc care va realiza „executarea silita” a AVAS, iar restul de bani - ce va mai ramane - vor fi impartiti intre membrii conducerii ANI-FNI, sub forma de „prime de succes”.

Semnaturile FNI-istilor despagubiti sunt stranse pe un tabel in care se stipuleaza ca aceia care il completeaza isi dau „acordul definitiv” pentru doua lucruri: ANI-FNI sa realizeze in numele lor executarea silita a AVAS, iar un procent de 3a din banii lor sa fie retinut de conducerea asociatiei.

Daca toti cei 21.000 de membri ai ANI-FNI ar consimti sa doneze aceste sume, conducerea asociatiei ar strange, in total, aproximativ 3.600.000 de euro.

Donatiile de 3%, reclamate

La sfarsitul lunii trecute, ANI-FNI a castigat un proces comercial impotriva Autoritatii de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), institutie a statului care a fost obligata de instanta sa plateasca fiecarui membru al asociatiei sumele pe care le avea investite in FNI la momentul prabusirii fondului, actualizate cu rata inflatiei.

Donatii pentru o executare silita imposibila Intre timp, in interiorul ANI-FNI au inceput sa se incinga spiritele din cauza „donatiilor” de 3% solicitate de sefii asociatiei. Unii dintre membri au inceput deja sa trimita institutiilor statului memorii in care ii acuza pe cei aflati la conducerea organizatiei ca si-au pus in minte sa se imbogateasca pe seama lor.

Contestatarii acestei actiuni sustin, in sesizarile trimise autoritatilor, ca AVAS este o institutie a statului si, potrivit unei legi din 2002, nu poate fi executata silit. Ei il acuza pe Mazilescu ca se foloseste de faptul ca majoritatea oamenilor inscrisi in ANI-FNI nu cunosc acest amanunt si le cere sa doneze bani pentru finantarea unei operatiuni ce nu poate avea loc.

„O noua escrocherie”

„Pentru a-si pune in aplicare planul de imbogatire rapida (...) si pentru a urmari circuitul sumelor de bani, cei doi, Mazilescu Ovidiu si Radulescu Daniel, (...) au deschis conturi inca din trimestrul II 2006, pentru toti cei 21.056 membri din toata tara, la BRD. (...) In acest fel, situatia este sub controlul celor doi, (...) iar comisioanele pentru gestionarea acestor sume (...) vor ajunge acolo unde si-au propus”, se arata intr-un memoriu adresat presedintiei, Ministerului Finantelor si AVAS de Popescu Ermil din Ploiesti care „semneaza in numele unui grup de membri ai asociatiei”.

Ei cer institutiilor abilitate ale statului sa se sesizeze din oficiu fata de ceea ce ei numesc „o noua escrocherie” in care vor fi victime „aceiasi pagubiti ca si in anul 2000 la FNI”.

In plus, ei cer AVAS sa nu vireze banii in conturile deschise la BRD de conducerea ANI-FNI, iar despagubirile sa se faca pentru fiecare FNI-ist in parte, prin intermediul CEC.

„Meritam o prima de succes”

Pe de alta parte, presedintele ANI-FNI, Ovidiu Mazilescu, a confirmat ca operatiunea de strangere de donatii de la membrii asociatiei este in curs in toata tara. El considera insa ca aceasta actiune este corecta.

Initial, a sustinut ca va folosi banii colectati pentru executarea silita a AVAS, dar catre finalul discutiei a admis ca legea ii interzice totusi sa faca acest lucru.

„Da, poate ca „executare silita” e o formula gresit folosita. Totusi, exista mai multe variante prin care AVAS poate fi executata. Doar nu vreti acum sa va spun care este strategia mea?! Am vreo trei variante la dispozitie, dar nu vreau sa le dezvalui”, a declarat Ovidiu Mazilescu.

El a mai spus ca, pana in prezent, aproximativ 85% dintre cei 21.000 de membri ANI-FNI si-au dat acordul sa doneze catre conducerea asociatiei 3% din despagubirile obtinute.

„Se impotrivesc cei care au refuzat si sa-si plateasca cotizatiile catre asociatie. Nu au avut nimic de suferit din aceasta cauza si acum, iata, ca umbla cu fel de fel de acuze. Oricum, noi nu obligam pe nimeni sa doneze acesti bani. E optiunea lor daca vor sa-si ia banii prin asociatie, si atunci trebuie sa plateasca acesti bani, sau pe cont propriu”, a mai spus Mazilescu.

„Oricum, sunt 350 de oameni care credem noi ca au dreptul sa primeasca aceste prime de succes pentru ca s-au implicat activ in demersurile pentru obtinerea acestor despagubiri, in timp ce altii au stat acasa si nu au facut nimic”, s-a justificat presedintele ANI-FNI.

CE SPUNE LEGEA Institutiile statului nu pot fi executate silit In 2002, guvernul a adoptat o ordonanta prin care a stabilit ca institutiile publice care trebuie sa achite sume de bani conform deciziilor justitiei nu pot face acest lucru decat dupa ce cuprind distinct in bugetul propriu aceste cheltuieli si destinatia lor. In finalul Ordonantei 22/2002 se prevede ca trezoreria statului poata sa vireze aceste sume de bani doar in baza solicitarilor ordonatorilor principali de credite si elimina, totodata, posibilitatea executarii silite.

Astfel, pentru ca despagubirile castigate in instanta de FNI-isti sa ajunga in buzunarele lor, trebuie ca AVAS sa solicite, in calitate de ordonator principal de credite, sumele necesare de la bugetul de stat. Acest lucru il poate face fie in proiectul de buget pe anul 2008, fie atunci cand guvernul va opera o suplimentare a bugetului din acest an. Dar daca nu exista banii necesari in bugetul general al statului, cererea AVAS poate fi refuzata, iar metoda „executarii silite” nu poate sa functioneze.