„Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot”, susţine CCR.
„Curtea constată că şi legislaţia electorală actuală a fost modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Spre deosebire însă de situaţiile în care a avut a examina prevederi ale acestei legislaţii, situaţii când nu a fost sesizată cu critici în acest sens, în prezenta cauză Curtea a fost sesizată şi trebuie să se pronunţe cu privire la modificarea intempestivă a legislaţiei electorale din perspectiva consecinţelor pe care aceasta le produce – la fel ca în precedentul soluţionat prin Decizia nr.51/2012 -, precum şi cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, mai consideră judecătorii CCR.
Curtea punctează că, de-a lungul timpului, „instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere, în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză a deficienţelor acestei legislaţii, constatate cu prilejul aplicării sale”. „De aceea Curtea a constatat şi a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundamentării actului de legiferare, precum şi a realizării unui demers legislativ complex în materie electorală – a unei reexaminări „de ansamblu” a Legii nr.35/2008.
Ceea ce a sancţionat Curtea prin Decizia nr.51/2012, invocată de autorii sesizării, nu a fost doar modificarea legislaţiei electorale într-un an în care au loc alegeri. Reţinând încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie, Curtea a analizat consecinţele acestei modificări : „dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”, „dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept.” Sunt astfel încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3), şi alin.(5), precum şi ale art.2″, remarcă CCR.
În punctul său de vedere, în ceea ce priveşte criticile aduse legii în ansamblul ei în sensul că reglementările propuse intervin chiar în anul electoral, ceea ce ar aduce atingere stabilităţii electorale, Guvernul a observat că „şi legislaţia electorală anterioară a fost modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri, fapt ce nu a fost sancţionat de Curtea Constituţională cu ocazia exercitării controlului de constituţionalitate, şi nu a creat dificultăţi deosebite autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa".
„Referitor la dispoziţiile Codului bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia de la Veneţia, se arată că nu are caracter obligatoriu; statele îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, având în vedere respectarea drepturilor omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special, considerente reţinute în Decizia nr.61/2010 a Curţii Constituţionale”, s-a apărat Guvernul, potrivit Realitatea.net.