În clădirea fostei Burse Române de Mărfuri din Bucureşti, transformată în spaţiu alternativ de întâlnire după modele în vogă de la Londra sau Amsterdam, se relansează mâine proiectul The Ark.

"Trebuie să se poată şi altfel", îşi spun cei care încearcă să promoveze centre culturale şi spaţii alternative de întâlnire, într-un Bucureşti al discotecilor şi al mallurilor. Proiecte de acest gen sunt deocamdată puţine în România, ţară care se ţine încă departe de modelul de ceva ani în vogă în Europa, unde orice spaţiu cu potenţial este valorificat pentru artă în toate formele sale. Mai ales vechile clădiri industriale, cu o estetică aparte şi mai toate în căutare de noi sensuri.

Urmând acest concept, fosta Bursă Română de Mărfuri din Bucureşti primeşte, de mâine, o nouă destinaţie, aceea de centru cultural şi spaţiu neconvenţional de întâlnire. Artă la Vama Antrepozite Bucureşti

Cunoscută şi drept Vama Antrepozite Bucureşti, clădirea din cărămidă neagră de peste drum de Piaţa de Flori este situată într-o zonă a Capitalei de un pitoresc desăvârşit.

Răsărită parcă din coloratura pestriţă de flori şi din glas de precupeţe, impozanta construcţie în a cărei realizare se presupune că ar fi fost implicat, în urmă cu aproximativ 120 de ani, şi inginerul Anghel Saligny, a fost mult timp emblemă tristă a uitării într-un oraş aparent consolat cu propria-i sărăcie culturală. Abandonată mai bine de 16 ani, în urma unui incendiu de proporţii, clădirea de 2.500 de metri pătraţi a fost renovată pe durata a doi ani, până în 2007, graţie arhitectului Teodor Frolu şi contra unei sume de 3,5 milioane de euro.

Cu o faţă nouă şi un nume nou, The Ark, spaţiul s-a bucurat de utilizări în ton cu vremurile. A fost clădire de birouri de clasă B (caracteristică pe care o păstrează şi acum, dar la ultimul etaj) şi apoi spaţiu expoziţional, dar şi gazdă a unui celebru restaurant bucureştean. Acum, locul a fost reinventat de către un belgian fermecat de aspectul "virgin" al construcţiei şi conştient de potenţialul ei.

"Cei dinainte au fost furaţi de magia consumerismului"

Pe Guido Janssens l-am întâlnit cu două zile înaintea deschiderii oficiale a The Ark - "mâine-seară facem avanpremiera pentru prieteni". Cu ochii licărind de mândrie, belgianul face o radiografie a spaţiului care nu se încadrează nici pe departe în standardele de modernitate cu glam şi stroboscoape care s-au impus în ultimii ani la noi.

Întins pe trei niveluri, locul a mai găzduit în trecut diverse companii, însă, spune Guido, cei dinainte s-au lăsat furaţi de magia consumerismului şi au pierdut războiul cu ideea iniţială. "The Ark nu va fi cu siguranţă un club", susţine iniţiatorul proiectului, adăugând că acesta s-a dezvoltat de la o simplă discuţie pe care a avut-o cu Teodor Frolu şi Mihai Cocea, cei doi proprietari ai clădirii.

Cinema, teatru, restaurante

În scurt timp, cu o investiţie de 200.000 de euro şi cu ceva bani puşi deoparte pentru buna desfăşurare a proiectului, The Ark a devenit un spaţiu versatil. "Am luat din Occident tot ce am considerat că este mai interesant şi mai bun", explică Guido abrodarea mai puţin obişnuită a conceptului de "entertainment centre".

Cu pereţii gri înveseliţi cu tăbliţe desenate cu creta în funcţie de specificul spaţiului, cu mobilier de designer personalizat, cu fotolii confortabile şi postamente mobile care permit reinventarea spaţiului, parterul The Ark poate primi simultan cel puţin cinci destinaţii.

"Un colţ l-am rezervat pentru silent cinema (spaţiu în care cinefilii pot viziona filme folosind, pentru sonor, un sistem audio bazat pe căşti wireless - n.r.), care, printr-o simplă modificare de decor, se poate transforma în sală de teatru sau în spaţiu pentru concerte. Există, de asemenea, o zonă de restaurant unde se va mânca sănătos", promite Guido.

Din ce în ce mai popular în România, conceptul de slowfood va fi regulă şi la The Ark, unde trei dintre zilele săptămânii vor fi cu temă: "Joi se mănâncă peşte, vinerea carne, sâmbăta - meniu vegetarian. Duminica se va găti sănătos pentru întreaga familie", spune Guido. Tot la parterul clădirii este "colţul special" dedicat tuturor acelor obiecte greu de găsit în România, de la CD-uri şi cărţi până la trabucuri sau specialităţi din gastronomia internaţională.

Dacă parterul poate fi privit la scară largă drept mult dorita sufragerie all inclusive, subsolul este la rândul său contrastant. Spaţiul larg şi puternic luminat, cu acelaşi bar inspirat de benzi desenate va fi, începând de vineri, locul pentru concerte şi alte evenimente mai zgomotoase, inclusiv pentru copiii care duminca vor putea participa la ateliere creative sau se vor putea juca în voie şi în siguranţă.

Iar, pentru că măzgălitului pereţilor este o modă şi în România, cei de la The Ark au găsit şi o soluţie în acest sens: toaletele sunt dotate cu tăbiţe negre, cretă albă şi anunţul: "Zonă autorizată pentru scrisul cu creta". Contrastul dintre carapacea cărămizie de la exterior şi miezul cu aspect industrial din interior este o plăcută surpriză estetică.

Pentru lansarea de mâineseară, The Ark promite un spectacol inedit de proiecţii video, a căror protagonistă va fi bătrâna clădire a Bursei Mărfurilor.

RELANSARE. Fosta clădire a Bursei de Mărfuri, reamenajată, ar putea deveni puncul de întâlnire a tinerilor din Bucureşti FOTO: THE ARK