În ultimul deceniu, s-a constatat că din ce în ce mai mulţi oameni suferă de migrene, ulcer gastric sau duodenal, constipaţie, retenţie de apă, eczeme şi dureri articulare.
Alţii ajung la medic cu tulburari mai grave, ca artrita reumatoidă, astmul sau depresia. Cercetările medicale recente au demonstrat că, de fapt, multe dintre aceste afecţiuni sunt reacţii adverse la alimente sau la compuşi ai acestora. Întrucât simptomele sunt atipice, medicii le găsesc cu greu o explicaţie. Scăderea imunităţii, pierderea sau creşterea în greautate nejustificată, durerile de cap persistente, afecţiunile pielii, părului sau unghiilor, digestia defectuoasă, stările permanente de oboseală, dificultăţile de concentrare şi infecţiile urinare sau genitale sunt manifestări destul de generale, care numai după o atentă investigare pot duce la diagnosticul de intoleranţă la alimente. Afecţiunea este declanşată de lipsa unei enzime necesare digestiei, iar modul în care aceasta se transmite este fie genetic, fie cgenerat de stres sau boală, spun specialiştii. Spre deosebire de alergie, care este o reacţie a sistemului imunitar, intoleranţa alimentară este o reacţie chimică. Alergia se manifestă ca o reacţie imediată şi mult mai evidentă, pe când intoleranţa alimentară se defineşte ca un proces lent, de tipul unui proces inflamator cronic, la un produs pe care îl consumi în mod frecvent. Manifestarea clinică poate apărea inclusiv după 72 de ore de la consumarea produsului. Cele mai frecvente alimente care pot genera intoleranţă sunt: cerealele, lactatele, ciocolata, ouăle, fructele, vinul (în special cel roşu) sau aditivii alimentari de tipul:
- Gluten din grâu - liant alimentar din grâu care îi dă pâinii capacitatea de dospire. Se regăseşte în grâu, orz, ovăz, secară. Proteinele acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au dezvoltată intoleranţă alimentară la gluten.
- Acid ascorbic - conservant care se găseşte în conserve, preparate din carne, agent de tratare a făinii, "vitamina C". Poate fi obţinut pe cale sintetică, din glucoză, dar se regăseşte şi în mod natural, în fructe şi legume. Acidul ascorbic este adăugat în produse de carne, cereale, peşte congelat şi vin. La persoanele alergice, el provoacă iritaţii ale pielii, tulburări hepatice şi distruge vitamina B12.
- Lecitina din soia E322 - este unul dintre cei mai des folosiţi aditivi alimentari, un antioxidant natural întâlnit şi în ciocolată, emulsificator derivat din soia, galbenuş de ou, arahide, porumb sau din surse animale. Nu este un produs toxic, însă excesul poate provoca indigestie, scăderea apetitului sau transpiraţii excesivă.
„Deşi nu este o afecţiune, intoleranţa alimentară este un tip de sensibilitate ce afectează astăzi numeroase persoane, indiferent de sex sau de vârstă, motiv pentru care nu trebuie sub nici o formă ignorată, ci dimpotriva, descoperită şi tratată corespunzător, printr-o conduită alimentară adecvată.” spune Dorin Catană, Director General Plafar Retail, care anunţă, totodată, lansarea campaniei gratuite de testare a toleranţei alimentare.
Teste pentru depistarea intoleranţei se fac gratuit în perioada 1 aprilie – 30 mai 2010, în magazinele Plafar din centrele comericale din Capitală - AFI Palace Cotroceni, Plaza România, Carrefour Feeria, Auchan Titan şi Liberty Center – pe baza unei programări la tel verde 0800- 07-03-07. Investigaţia se face prin aplicarea unui electrod pe meridianele energetice aflate la nivelul mâinii şi detectarea impulsurilor prin aparatul-bază, această tehnică modernă fiind singura alternativă la testarea prin analiza sângelui. Rezultatele sunt însoţite de diete personalizate, care includ alimente bine tolerate de organism şi care pot furniza toate ingredientele unei alimentaţii echilibrate.
- aproximativ 75% dintre oameni suferă de intoleranţă la lactoză
- 35% dintre persoane au intoleranţă la fructoză
- 33% dintre oameni suferă de intoleranţă la drojdie
- 15% dintre cazurile de intoleranţă alimentară înregistrată sunt la gluten .
Recomandările noastre
