Un nou cutremur în România, duminică seară. Seismul a avut loc la ora locală 19:24, în zona seismică Vrancea, judeţul Buzău, la o adâncime de 128 de kilometri.

Seismul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 59 km Est de Braşov, 71 km Nord de Ploieşti, 121 km Sud-Vest de Bacău şi 124 km Nord de Bucureşti.

De la începutul lunii februarie, în România au avut loc 14 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2,1 şi 3,8 pe scara Richter.

Anul trecut, cel mai puternic seism s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea. Acesta s-a produs la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti.

4 cutremure într-o singură noapte, săptămâna trecută

Nu mai puţin de 4 cutremure s-au produs săptămâna trecută într-o singură noapte, în zonele seismice Vrancea şi Făgăraş-Câmpulung. Au avut magnitudini de până la 3,8 pe Richter, a informat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Primul seism, de 3 pe Richter, a avut loc la miezul nopţii, la ora locală 0:02, în judeţul Buzău. El s-a produs la adâncimea de 121 de kilometri, iar epicentrul s-a aflat la 49 km de Ploieşti şi 103 km nord de Bucureşti.

Cel mai puternic cutremur din România din zona Vrancea în 2020

Cel mai puternic seism din 2020 s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea. Seismul a avut loc la o adâncime de 121 de kilometri. A avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. De altfel, cutremurul a fost atât de puternic încât a fost resimțit și în Capitală.

„În ultima perioadă s-au produs cutremure în jurul magnitudinii de 3 sau și mai mici.

E o activitate normală a zonei Vrancea. Cam la 2 ani se produce un cutremur între 5 grade și 6 grade pe Richter. Practic, această activitate a zonei Vrancea se încadrează în activitatea normală pentru regiune.

Dacă s-ar produce un cutremur de 7 grade Richter în zona Vrancea la o adâncime de, să zicem, 100 de kilometri, sigur, sunt afectate blocurile care au mai trecut prin alte cutremure anterioare, cum sunt cele din 1990, 1986, 1977, care nu au fost consolidate.

E posibil să fie afectate și alte clădiri care nu au fost afectate în urma cutremurului din 1977 și peste care au trecut 50 de ani. Cutremurele care produc pagube mari sunt cele peste 7,2”, spunea Constantin Ionescu, directorul general al INFP.