El devine primul fost membru al unei miscari islamiste care accede la functia suprema in Turcia laica.

Abdullah Gul a obtinut sustinerea a 339 din cei 500 de deputati din Parlament, dominat de Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP), cu mult peste majoritatea absoluta de 276 de voturi necesara castigarii scrutinului.

Ceilalti doi candidati, Sabahattin Cakmakoglu din Partidul Actiunii Nationaliste (MHP) si Hussein Tayfun Icli din Partidul stangii democratice (DSP) au obtinut doar 70, respectiv 13 voturi.

Alegerea lui Gul este perceputa ca o victorie majora a Partidului Justitiei si Dezvoltarii asupra sustinatorilor cei mai instransigenti ai laicitatii, sustinuti de armata, care au blocat in primavara prima candidatura a sefului diplomatiei. Intr-un climat de tensiuni alimentate de manifestatii uriase impotriva islamismului si amenintarile armatei cu o interventie in cazul subminarii laicitatii, opozitia a boicotat scrutinul din primavara.

Detractorii AKP sustin ca formatiunea are ca ambitie secreta islamizarea tarii, iar accesiunea sa la presedintie ii va permite neutralizarea mai multor institutii de control a actiunii guvernamentale.