Procurorul general Codruţa Kovesi a dispus redeschiderea tuturor dosarelor lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Celebrele falimente ale Fondului Naţional de Investiţii, Băncii Agricole, Băncii de Investiţii şi Dezvoltare şi Băncii Române de Scont, ce "poartă semnătura" Sorin Ovidiu Vîntu, vor fi reanchetate, a dispus procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. Decizia are la bază atât solicitarea "tatălui" FNI, Nicolae Popa, recent extrădat din Indonezia, cât şi o analiză a procurorului general, din care reiese că personajul cheie al tuturor acestor dosare este SOV, suspectat de fraudă şi spălare de bani. Faptele au fost comise în perioada 1995-2002, iar soluţiile de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Vîntu datează din 2004-2010.

Dosar solicitat telefonic de un procuror

Codruţa Kovesi arată, în Ordonanţa prin care a dispus reluarea cercetărilor, că SOV a fost găsit nevinovat, de către procurorii care l-au anchetat, pe fondul a numeroase încălcări de procedură, soluţii atipice, disjungeri repetate şi artificiale, ignorarea legăturilor temporare şi de cauzalitate, cercetări limitate, expertize incomplete, din care nu reiese cine a fost beneficiarul final al sumelor fraudate, ignorarea sesizărilor venite de la Banca Naţională a României şi Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Printre neregulile invocate în efectuarea anchetelor se numără şi "solicitarea telefonică a dosarului şi desemnarea unui anumit procuror din cadrul DIICOT să efectueze cercetări într-un dosar, cu care era încă investit DNA, direct de către prim-adjunctul procurorului general (în condiţiile în care DNA nu dispusese declinarea competenţei, iar desemnarea procurorului se realizează în mod uzual de către şeful Direcţiei) este nelegală". Nu sunt, însă, menţionate nume.

CSM efectuează verificări

Consiliul Superior al Magistraturii s-a autosesizat, ieri, şi a anunţat că a demarat verificări care-i vizează pe procurorii care l-au anchetat, de-a lungul timpului, pe Vîntu. Nici reprezentanţii CSM nu au pronunţat, însă, nume, dar, în Ordonanţa procurorului general se menţionează că toate dosarele lui SOV au fost cercetate de către DIICOT şi DNA.

O mie de miliarde, în conturi personale, doar din BRS

Codruţa Kovesi mai arată în Ordonanţă că anchetatorii nu au verificat conturile personale ale lui Vîntu, în condiţiile în care în acestea au intrat o mie de miliarde de lei vechi doar din BRS: "Nu au fost analizate (...) conturile bancare deţinute de Vîntu Sorin Ovidiu şi cele peste 30 societăţi comerciale/asociaţii înfiinţate, preluate şi finanţate de acesta, cu sume de bani provenite din fraudarea FNI şi BRS". Asta în contextul în care între SOV şi băncile controlate de el s-au derulat numeroase tranzacţii, "existând indicii că Vîntu Sorin Ovidiu a utilizat aceeaşi sumă de bani pentru a finanţa aceste entităţi".

Ministerul Public concluzionează că "punctul de convergenţă al cauzelor de mai sus constă în aceea că activităţile au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Sorin Ovidiu Vîntu".

„MAMA” FNI

Ioana Maria Vlas: „Să răspundă cei care l-au spălat atunci!”

Redeschiderea dosarelor lui Sorin Ovidiu Vîntu survine după repatrierea "tatălui" FNI, Nicolae Popa, extrădat din Indonezia, unde a fost arestat după ani de zile de căutări prin Interpol. Nicolae Popa chiar a solicitat redeschiderea dosarului FNI, în faţa Tribunalului Bucureşti, fapt menţionat ca argument de către procurorul general Laura Codruţa Kovesi, în Ordonanţa prin care a infirmat NUP-urile primite pe bandă rulantă de Vîntu. "Tatăl" FNI se află, în prezent, în arest.

În schimb, "mama" FNI, Ioana Maria Vlas, a fost eliberată, între timp, după ce a stat ani de zile în închisoare. Vlas a declarat pentru EVZ că, în opinia sa, redeschiderea dosarelor este tardivă, "dar mai bine mai târziu, decât niciodată!".

Ioana Maria Vlas a mai precizat: "Sunt foarte sceptică în legătură cu finalizarea acestor dosare. Mă refer la recuperarea banilor, lucru care este, însă, foarte îndoielnic, căci, vă daţi seama, s-au păpat demult. Acest lucru trebuia să se întâmple în urmă cu 11 ani, să răspundă cei care l-au spălat atunci. Plânsul pe cadavre nu-mi stă în caracter. Anchetatorii s-au trezit târziu, şi asta miroase!".

Proteste ale păgubiţilor

Într-adevăr, anul 2000 a fost marcat de proteste de amploare a peste 300.000 de păgubiţi de pe urma prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii, atât în Capitală, cât şi în marile oraşe ale ţării.

Peste 300.000 de români au fost păgubiţi ca urmare a prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii (FNI), frauda fiind estimată la aproximativ 400 de milioane de euro.

Mai mult, statul român a plătit, ulterior, despăgubiri de sute de milioane de euro, păgubiţilor, prin instituţii precum Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) şi Consiliul Naţional al Valorilor Mobiliare (CNVM).

MIȘCĂRI. În urmă cu 11 ani, păgubiții FNI protestau în toată țara Unii au ştiut de prăbuşire

Unii români au ştiut, însă, că Fondul urmează a se prăbuşi, astfel că au efectuat retrageri masive de bani, în ultimele 45 de zile de activitate ale instituţiei. Sute de persoane au retras între 500 de milioane şi 1 miliard de lei, 14 persoane - între 1 şi 10 miliarde. Nicolae Popa a depăşit şi acest plafon, notează procurorul general.

Anchetatorii suspectează că sumele masive retrase de Nicolae Popa au ajuns, într-un final, la Sorin Ovidiu Vîntu.

Mega-ancheta dispusă de Laura Codruţa Kovesi va fi, cel mai probabil, efectuată de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

AFACERE SIMILARĂ PESTE PRUT

InvestPrivatBank, FNI de Republica Moldova

Sorin Ovidiu Vîntu a încercat - şi parţial reuşit - să repete afacerea FNI şi în Republica Moldova. Peste Prut, afacerea a purtat numele InvestPrivatBank şi era controlată de Vîntu prin intermediul mai multor off-shore-uri: Tabor Projects Limited, Brendelco Limited, Karaka Holdings Limited, Karo Holdings Limited, Kauri Holdings Limited şi PSV Company.

SOV s-a folosit de aceiaşi oameni ca şi în România: Octavian Ţurcan, Ghenadie Nipomici şi Vitalie Dobândă. Banca Naţională a Moldovei a retras licenţa InvestPrivatBank în 2009, din cauza unor datorii de 540 de milioane de lei moldoveneşti către Banca de Economii, aproape 300 de milioane către diverse companii şi 61.000 lei către persoane fizice.

Vîntu&co. au acţionat, însă, în instanţă, statul moldovenesc, şi solicită daune de 50 de milioane de euro, pe motiv că InvestPrivatBank ar fi fost închisă ilegal, iar acţionarii săi prejudiciaţi. Instanţele moldoveneşti au respins pe rând cererea, care se află acum pe rolul Curţii Supreme de Justiţie. De fapt, magistraţii moldoveni aşteaptă o decizie a Curţii Constituţionale, înainte de a judeca procesul.

În paralel, şi procurorii moldoveni au în desfăşurare o anchetă pentru însuşire şi spălare de bani, cu privire la InvestPrivatBank. De altfel, afacerea FNI de Republica Moldova este menţionată şi în interceptările telefonice efectuate în dosarul în care Sorin Ovidiu Vîntu este judecat pentru şantajarea managerului general al Realitatea TV, Sebastian Ghiţă.

Potrivit stenogramelor de la dosar, Vîntu îi solicita lui Ghiţă să meargă în Republica Moldova şi să discute cu premierul Vlad Filat, "să dea drumu’ la bani", fie şi în tranşe: "Pot aştepta şi zece ani, n-am nevoie de bani azi… Pot aştepta şi 10 ani, da’ să-mi dea drumul…".