Germania a obţinut susţinerea Franţei pentru modificarea Tratatului de la Lisabona, în sensul înăspririi disciplinei bugetare, şi face eforturi pentru a-şi impune proiectul la nivelul întregii UE. Unele state se tem însă că mişcarea va deschide o cutie a Pandorei, în condiţiile în care fiecare membru va dori să includă noi modificări în tratat, în funcţie de propriile interese.
Cancelarul german Angela Merkel a înregistrat o victorie importantă, marţi, la Deauville, în momentul în care a obţinut sprijinul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy pentru modificarea tratatului. În viziunea germană, documentul trebuie să facă loc unor reguli mai dure, ce vor avea menirea de a preveni o criză financiară precum cea care a ameninţat stabilitatea întregii zone euro anul acesta.
Mai multe state europene, printre care Cehia şi Marea Britanie, şi-au exprimat o poziţie de principiu împotriva redeschiderii dezbaterii pe tema tratatului. Surse europene citate de Reuters arată însă că opoziţia nu este chiar atât de îndârjită. Londra, spre exemplu, ar putea fi de acord cu înăsprirea disciplinei bugetare, atâta vreme cât această măsură nu va afecta decât statele din zona euro.
"Nu spun că Marea Britanie a lăsat uşa deschisă pentru o dezbatere privind schimbarea tratatului, dar în mod sigur nici nu a închis uşa", a declarat pentru agenţia de presă un ministru european, sub acoperirea anonimatului. "Schimbarea tratatului va fi dificilă, dar nu aş spune că nu va avea loc. Cred că este posibilă", a adăugat oficialul.
Ne puteți urmări și pe Google News
Germania se grăbeşte
În condiţiile în care liderii statelor membre se întâlnesc pe 28-29 octombrie pentru a adopta noile reguli privind disciplina bugetară şi pentru a discuta eventualele modificări aplicate tratatului, Berlinul a semnalat ieri că se grăbeşte să îşi ducă la bun sfârşit planul.
"În ce priveşte modificările la tratat, suntem de acord că ceea ce a fost convenit între Franţa şi Germania trebuie de asemenea să fie acceptat de Consiliul European", a declarat ieri Merkel, la o întâlnire cu omologul estonian. "Aceasta înseamnă că avem nevoie de un mandat clar pentru unele revizuiri la tratat până în primăvara viitoare, pentru ca să poată fi ratificate de către statele membre până în 2013", a adăugat cancelarul german.
Necesitatea privind ratificarea este însă tocmai cea care îi sperie pe mulţi dintre liderii europeni. Dezbaterea privind noul tratat al UE, numit iniţial Constituţie, şi rebotezat apoi, după restructurarea sa, Tratatul de la Lisabona, a durat aproape zece ani.
Amintiri neplăcute
"Constituţia" a fost respinsă de alegătorii francezi şi olandezi, în vreme ce "Tratatul de la Lisabona" a fost respins de irlandezi şi avizat abia la al doilea referendum. Obstacole au fost ridicate şi de unii lideri, printre care fostul preşedinte polonez şi actualul preşedinte ceh, care au amânat încheierea procesului de ratificare până în ultimul moment, invocând, fiecare, diverse motive de opoziţie.
Cert este în acest moment că oficialii de la Bruxelles au început să analizeze în mod serios scenariul modificării. Surse UE citate de Reuters au precizat că preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a avut deja discuţii pe tema procesului de modificare a tratatului, iar staff-ul său analizează modul concret în care schimbările dorite de Germania vor fi operate.
Recomandările noastre
